Cel mai important eveniment din ultima perioadă de pe piața muzicii ușoare (cu toate genurile, tipurile, variantele și versiunile ei) a fost cu siguranță legat de numele legendarei formații ABBA, care, după aproape patruzeci de ani de la ultimul turneu (Tokyo – 1982), revine cu un album nou, „Voyage”. Cu siguranță, cele trei mii de locuri vor fi total insuficiente la spectacolul programat pentru luna mai a anului viitor și asta pentru că muzica bună, de calitate, se bucură de mare trecere în rândul tuturor generațiilor. Să nu credeți cumva că la concertul „hologramelor” care va avea loc la Londra vor asista doar sexagenari sau octogenari care au trăit, au suferit, au iubit și s-au bucurat în tinerețe pe valurile mlădioase ale fantasticei muzici oferite cu generozitate de către cei patru mari artiști suedezi! Pun rămășag de pe acum că marea majoritate a publicului participant va fi formată din tineri care, în sfârșit, se vor vedea răzbunați pentru ingrata soartă de a nu fi fost contemporani cu perioada de aur a celebrei formații. Fără a fi un specialist în domeniu, ba dimpotrivă, îmi permit să afirm că muzica bună, purtătoare de melodicitate, ritm, mesaj, combinate într-o armonie divină s-a depreciat mult în ultimele două-trei decenii, când pe piața muzicii au apărut tot felul de pseudoartiști, care ajutați și completați de cuceririle tehnologiei IT au ieșit în lume cu repertorii modeste și obscure. Din acest motiv, publicul iubitor de frumos n-a renunțat nicio clipă în a asculta ABBA, Beatles, BZN, Queen și lista ar putea fi completată cu multe-multe rânduri, pentru că muzica anilor 60, 70, 80 și parțial 90 a fost, este și va fi balsam pentru suflet, îmbrățișare pentru inimă și energizant pentru trup. Ecuația muzicii de calitate este foarte simplă: linie melodică, orchestrație și text. Dacă una dintre aceste variabile este mediocră, atunci tot ansamblul, adică bucata muzicală, nu se depărtează cu mult de termenul mai mult ingineresc decât muzical, „rebut”. Apropo de cele trei variabile, circulă în aceste zile pe o rețea de socializare (Facebook) o paralelă între două texte de muzică românească, și anume „Zaraza” cântată de Cristian Vasile și „Arde-mă Baby” cântată (?) de Jador. Deosebirea dintre primul text („Când apari senorita, în parc pe-nserat/ Curg în juru-ți petale de crin./ Ai in ochi patimi dulci și luciri de păcat,/ Și ai trupul de șarpe felin”) și cel de-al doilea („Arde-mă, baby/ Arde-mă, baby/ O să rupă de pe mine hainele/ Că eu fac senzație, în orice locație/ Fetele nebunele, felinele/ Caută distracție, sânge în instalație”) este vizibilă de pe Uranus. Probabil singurul element comun îl reprezintă cuvântul „felin”, care nu-și găsește locul potrivit nici în primul și nici în al doilea exemplu. Fără a face o analiză literară pe text, constatăm că în manelele contemporane limba română e hăcuită, schingiuită și făcută harcea-parcea de către „cântăcioșii” care se tânguie pe micile ecrane sau pe scenele animate cu dansatoare din buric de zici că-i taie pântecul sau li-i blocat mațul gros. Din moment ce agramatismele lor sunt receptate de către posesorii de BMW-uri cu volan pe dreapta și număr de Bulgaria ca niște vorbe aproape biblice, cum să mai avem vreo speranță că limba română s-ar putea întoarce la textele corecte, armonioase și melodioase, așa cum se împleteau ele cu muzica uriașilor compozitori din secolul trecut? Dacă agest gen de muzică ar fi completat cu texte scrise de profesioniști ai condeiului și s-ar elimina acel „copy paste” care face aproape identice liniile melodice ale tuturor manelelor, probabil succesul la public ar fi uriaș și n-ar mai fi nevoie nici de dansul lasciv al unor botoxate pentru a înfierbânta sângele frustraților „beemviști” și nici de tânguieli generatoare de dedicații contracost. Faptul că aceste așa zise compoziții mor odată cu trecerea anului și nimeni nu își mai amintește să le facă vreun parastas după doi-trei ani, ar putea fi justificat de malițioși prin faptul că genul în cauză este o muzică mai comercială și atât. Totuși, muzica e muzică și comerțul comerț. Muzica generează simțăminte, stări, pe când comerțul bani sau faliment. Probabil la ultimul termen se referă apărătorii manelelor. Din păcate, falimentul se propagă în tot ce e frumos și curat. În aceste condiții, e limpede de ce ABBA și ceilalți contemporani ai lor în ale muzicii au rezistat și rezistă pe piață, de ce tineri sau mai în vârstă se dau în vânt după muzica lor și umplu la refuz sălile sau stadioanele unde aceștia își susțin concertele. Cum degradarea în România respectă cu sfințenie principiul vaselor comunicante, e limpede de ce „șarpele felin” numit manea a acaparat piața muzicală autohtonă în dauna unei Irina Rimes, Nicole Cherry sau chiar Delia, deși ea nu face parte din noul val al muzicii ușoare românești. Și dacă tot am pomenit de niște tinere talente, este musai să remarc faptul că multe texte ale melodiilor lor bat câmpii, fiind concepute doar ca umplutură în orchestrație. Cuvintele aruncate la repezeală între două acorduri de chitară nu pot fi numite texte și nici nu vor fi niciodată apreciate ca atare, scăzând considerabil nivelul valoric al melodiei. Și dacă tot am deschis acest editorial cu ABBA, analizați un pic dragi muzicieni români textele melodiilor lor și veți constata că sunt elaborate, transmit un mesaj, nu sunt scrise pe genunchi și nu sunt pe post de umplutură. De aceea, sau mai bine zis și de aceea, ultima jumătate de secol a fost marcată de muzica lor, o muzică în care melodicitatea, orchestrația și textul se completează armonios și firesc. De aceea și peste cincizeci de ani se va asculta ABBA. Și muzica bună!
Eterna ABBA și efemerul Jador – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Fake-uri, minciuni și zevzeci– Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Serghei, băiatul ăla de-i legat de Anisia care în stand-up-urile sale nu face deloc economie la cuvintele care încep cu „p”, „f” sau „c”,...
Editorial
Drobul de sare al Poliției – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
Au explodat ironiile pe rețelele sociale după ce Poliția Română s-a lăudat cu o ispravă chiar și mai jenantă decât găina din povestea lui...
Editorial
Reforma ca război civil rece – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
România a intrat într-o fază politică stranie: reformele nu mai despart puterea de opoziție, ci pe fiecare partid de el însuși. Coaliția care guvernează...
Editorial
Du-mă-acasă, măi tramvai! – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
După cum vedeți, încep aceste rânduri cu un vers dintr-un cântec vechi dar de neuitat. Așa cum probabil va deveni peste ani, noțiunea de...
Editorial
Un trend periculos – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
Cel mai zdravăn argument cu care Daniel David a fost impus și apoi păstrat în fruntea Ministerului Educației și Cercetării a fost că individul...
Editorial
Legea și biciul în țara lui „Merge și-așa”– Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Cine crede că ordinea, disciplina și rigoarea de care s-au lovit românașii noștri atunci când au luat cu asalt vestul Europei s-au datorat conștiinței,...
Editorial
Băsescu…– Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
A intrat pe scena Cotroceniului precum un cabotin ratat ducând în spate un rucsac cu lacrimi de crocodil din care dădeau pe dinafară ropote...
Editorial
Imagine în loc de eficiență – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Dovedim o capacitate administrativă extrem de scăzută. Premierul a prezentat săptămâna aceasta raportul său de 100 de zile. Documentul e construit mai degrabă ca...
Editorial
Pentru că PSD… – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Din cifrele publicate legate de rectificarea bugetară, iese în evidență suma pusă deoparte de guvern pentru plata dobânzilor. 11 miliarde de euro. Doar dobânda....
Editorial
E și ăsta un soi de marketing – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
„Am luat decizia de a onora toate plățile la aceste jocuri, ținând cont de istoria și statutul pe care Superbet îl are în industria...
Editorial
Liberalii, când se-adună?– Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
„Putem negocia orice dar nu negociem principii!” – acestea au fost cuvintele seniorului Corneliu Coposu atunci când, în acei ani zbuciumați și oarecum romantici...
Editorial
Laudă-mă gură…– Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Deși public în presă de peste 40 de ani și am scrise 8 volume de diverse genuri (epigrame, catrene și schițe umoristice, romane, poezii,...
Editorial
Exerciții de supraviețuire – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Săptămâna politică trecută a developat radiografia unui stat care se hrănește din improvizații și trăiește din amânări. Guvernul Bolojan a încercat să prezinte rectificarea...
Editorial
Elefanți și țânțari – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
Societatea și economia românească sunt de multă vreme un depozit de probleme ce continuă să crească, să adune tot mai multe nereguli. O situație...
Editorial
De ce AUR, de ce nu AUR…– Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Acum, când AUR-ul a ajuns, conform ultimului sondaj de opinie, la 40 la sută, românii care fac parte din celelalte 60 de procente ori...
Editorial
Când nouă tinde la zero – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Echipa parlamentară a județului formată din cei nouă aleși, n-a rupt nici în această legislatură gura târgului, cum se spune. Bine, nu toți parlamentarii...
Botoșani
cer fragmentat
6.2
°
C
8.8
°
6.1
°
84 %
1kmh
76 %
mie
7
°
J
14
°
vin
15
°
S
15
°
D
6
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
Serghei, băiatul ăla de-i legat de Anisia care în stand-up-urile sale nu face deloc economie la cuvintele care încep cu „p”, „f” sau „c”,...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...