Dacă e doar teatru? – Cătălin MORARU, redactor șef

Înainte de a ne indigna de mârșăvia asta cu alianța dintre PNL și PSD, stați să o vedem finalizată. Pentru că se conturează posibilitatea ca respectivii să facă doar niște comedie, pentru un scop mult mai interesant.

În fond, ce e surprinzător în manevra asta e doar oficializarea relației. Cele două mari partide au aproximativ aceleași valori, știam asta de ani de zile. Că se înțeleg în spatele scenei de când lumea e vizibil de pe lună. De aia tot am scris aici că alianța PNL- USR nu are cum să reziste prea mult.

Argumentul pro cel mai important pentru oficializarea relației dintre PNL și PSD sunt banii. Miliardul de euro al lui Câțu pentru primari, banii de la programul poreclit Anghel Saligny, plus zecile de miliarde de euro din PNRR și finanțări europene.  Numai că sunt bani virtuali, nu există încă. Banii europeni sunt strâns legați de niște reforme. Pe care nici liberalii, nici pesediștii nu sunt dispuși să le facă.

O reformă a pensiilor, a salariilor din sistemul bugetar, introducerea unei taxe de poluare, reformă în justiție, ținte clare de inflație. Sunt doar câteva din cele 23 de direcții de reformare pentru care statul român și-a luat angajamentul la semnarea PNRR.

Așa că vor veni câteva miliarde de euro în prima tranșă, iar guvernul – care o fi ăla – o să o mai aburească o vreme, ca să mai tragă ceva mărunțiș. Și gata cu banii. Dar, oricum, pesediștilor banii europeni le-au fost tot timpul indiferenți, nu au efectiv priceperea de a colecta fondurile UE. Mai ales acum, când există și pericolul să îi lege Kovesi.

Cât despre reforme, să lăsăm. Deja prima măsură propusă de PSD este creșterea salariului minim și a pensiilor. Deputatul botoșănean Marius Budăi declară că sunt soluții financiare, dar ni le spune mai târziu. Or fi secrete, cine știe. Probabil soluțiile alea magice vor fi tot obișnuitele credite externe.

Argumentul contra intrării PSD la guvernare este că pesediștii nu au vrut să guverneze niciodată în vremuri de criză. De ce ar dori acum, când situația e așa gravă, iar ei stau foarte bine în sondaje. Faptul că vin mulți bani și se poate face o tovărășie la furat e magnetic, într-adevăr. Dar nu e de ajuns. Pentru că, așa cum spuneam, cea mai mare parte a banilor e iluzorie, sunt doar pe hârtie.

De fapt, cred că asistăm la începutul unei frumoase prietenii, care va schimba complet scena politică din România. PNL atrage toate partidele mici pe care le poate digera. Probabil va fuziona prin absorbție cu PMP și cu ALDE, ca să nu mai aibă proaspăt exclusul liberal Ludovic Orban materie primă pentru noul său partid.

De partea cealaltă, PSD îi va primi pe cei de la Pro România, care deja au început să zgârie la ușă, plus partidul lui Voiculescu și alte rămășite, ca să îl lase pe Dragnea singur. Deși nu cred că respectivul mai prezintă vreun pericol.

Și gata, vom asista la crearea a două forțe politice mari, una pe stânga, una pe dreapta. Deși asta e doar aparent, nu se deosebesc cu nimic una de cealaltă. Care forțe politice se vor tot roti la conducerea țării, fără pericolul ca niște reformiști să ajungă să aibă vreun cuvânt de spus și să scoată cumva România din mlaștina în care se află.

Relația bună dintre PNL și PSD va rămâne doar în spatele cortinei, pentru că deocamdată nu au puncte de vedere oficiale comune, nu se înțeleg la nimic, nici măcar la numele premierului.

Cu această ipoteză de lucru nemișcarea guvernelor Orban și Cîțu an se vede în altă lumină. Faptul că liberalii au refuzat reformarea justiției, reforma pensiilor speciale și, mai ales, alegeri locale în două tururi, în urma cărora PSD era cam pe spate, începe să aibă noimă în ideea unei înțelegeri între liberali și pesediști.

Nu știu dacă și-au făcut planuri pe o perioadă așa lungă liberalii și pesediștii, nu îi văd în stare, dar s-au simțit mereu bine unii cu alții și era normal să mergem spre o relație oficială.

De fapt, se oprește creșterea oricărui alt partid, în afară de PNL și PSD. Asta fac partidele astea două de 30 de ani, dansul lor urmărește doar scoaterea intrușilor de pe scena politică.

Din păcate pentru noi, la fel ca liberalii, pesediștii au mari probleme de personal. Politrucii rămași prin partid după Dragnea nu sunt în stare să înțeleagă ce se întâmplă, darmite să rezolve ceva. Gândiți-vă că la agricultură negociază Daea, ăla cu cormoranii, la transporturi Răzvan Cuc, la justiție tractoristul Paul Stănescu. Iar negociatorii dinspre liberali sunt la fel de pricepuți sau au probleme de altă natură, gen Cîțu.

Așa că posibilitatea de a mima niște negocieri o vreme, după care să iasă Ciolacu și să zică „noi am vrut să salvăm țara, dar liberalii sunt contra” este viabilă încă. E foarte posibil să vedem discuții sterile o vreme, apoi rămâne guvernul Cîțu până la primăvară, când vom avea alegeri anticipate. Se face și cald, mai dispar îmbolnăvirile, facturile vor fi mai mici, ies urzicile și ștevia.

Interesante rămân declarațiile din negocieri sau cele de intenție, absolut grăitoare pentru priceperea respectivilor. Cum Daea și Cuc nu au zis încă nimic, tot Ciolacu, pueril cum îl știm, rămâne campion. A propus impozitarea progresivă zilele trecute. Fără să aibă habar că privații în România plătesc, în general, cu salariul minim, iar cei care dau salarii mai mari, ca în construcții sau IT, au scutiri de impozite.

Așa că, după impozitarea progresivă vor avea de suferit fix bugetarii, masa de manevră a PSD, în special funcționarii numiți de partid pe undeva, cu salarii enorme. După ce i-a zis careva „băi, vezi că dăm în ai noștri”, a revenit Ciolacu și a zis că vrea impozitarea averii. Care există deja, se cheamă impozit pe venit, profit, proprietate etc.

Culmea e că, în neștiința lui, propune o măsură bună. Doar impozitarea progresivă ne poate scoate din marasmul ăsta cu salarii la stat disproporționat de mari. Evident, nu va aplica nimeni așa ceva. Deși reforma aparatului de stat este, cum spuneam, una din condițiile pentru a primi banii europeni.

Nu știu unde va duce comedia din zilele astea. PNL are deja votanți dezamăgiți și furioși. PSD nu va suferi chiar așa, are un electorat cu stomac mai tare, aplecat spre obiective imediate. Dacă cresc pensiile, e bine. Dacă crește salariul minim, cresc salariile la toți bugetarii, plus pensiile speciale. Așa că e bine iar.

Evident este că trebuie să renunțăm la ideea că există vreun plan pentru viitorul României. Nu există. Cei care încă mai cred asta s-au uitat prea mult la „House of Cards” pe Netflix. PSD și PNL acționează doar cum li se pare mai avantajos pentru ei și membrii lor, să fie limpede.

Chestie care e foarte valabilă și pentru strategul Iohannis, să nu îl uităm, că e autorul moral. Dacă rămânea la rolul de președinte schior antipesedist, poate am fi avut mai multe șanse, ca țară. Nu a fost să fie.

Fără îndoială că, în viitor, când își va scrie pas cu pas memoriile, președintele va găsi o justificare pentru înșelarea grosolană a celor care l-au votat. Probabil va furniza explicații legate de geopolitică și creșterea extremismului, că și asta am auzit, prin această alianță se oprește creșterea AUR.

Dacă era vorba doar de AUR, se concentrau liberalii pe vaccinare și dotarea spitalelor. Și gata. Era în România acum situația țărilor din restul UE, iar AUR avea lacăte pe sedii. Că dacă se termină pandemia și restricțiile nu prea mai au ce spune, își iau tricolorul și se duc acasă.

Motivații pentru manevrele golănești din zilele astea vom tot auzi, de la toți cei implicați. Însă, dincolo de explicațiile diverse, rămân ceea ce sunt. Manevre golănești.

 

Deja ai votat!