joi, iunie 30, 2022
AcasăEditorialSacul, și la buruian! - Dumitru MONACU, scriitor

Sacul, și la buruian! – Dumitru MONACU, scriitor

Sunt convins că expresia folosită în titlu nu are absolut nicio noimă pentru marea majoritate a concetățenilor mei deși, până în 1989, în unele zone din mediul rural era zilnic folosită cu dublu scop: cumințirea plozimii și asigurarea „cinei” pentru dobitoacele din bătătură. Exact în toiul mijoarcei sau a miuței de pe toloacă, apărea câte un părinte care își „extrăgea” odrasla folosind aceste cuvinte: „Sacul, și la buruian!” Asta însemna că nefericitul copil trebuia să adune de pe șanțuri, haturi sau de pe coasta vreunei irugi, suficientă vegetație (iarbă, trifoi, ș.a.) cât să umple ieslele sau troacele vitelor, cailor, cârlanilor și porcilor din gospodăria proprie. Asta, pentru că în sate, aproape că nu exista gospodărie în care să nu găsești animale. Din acest motiv, acest așa numit „buruian” era căutat ca … iarba de leac! Nu exista loc unde să nu dea iama secera, coasa sau mânuța neînmănușată având mereu același scop: umplerea urâciosului sac cu buruian. Comparativ cu perioada de azi, când vegetația năpădește drumuri, șanțuri, tăpșane sau chiar culturi, atunci, demult, oamenii, mânați din spate de răgetele sau behăitul dobitoacelor, netezeau orice palmă de pământ atingând simultan două ținte: asigurarea hranei pentru animale și cosmetizarea domeniului public sau privat. Cum nu existau mașini de tuns iarba ca astăzi, cositul tradițional era omniprezent, deși impunea din partea gospodarilor multă forță, rezistență, tehnică și dibăcie. Poate (și) din această cauză, în satul copilăriei mele nu existau decât doi oameni cu burtă: unul era brigadier la CAP, iar celălalt, un norocos al sorții pentru că nu i se luase calul la colectivă, stătea toată ziua cu fundul în căruță și efectua un fel de taximetrie de mărfuri pentru locuitorii din zonă. Astăzi, la fel ca în orice localitate a patriei, numărul de grași, de burtoși sau obezi este îngrijorător de mare. Degeaba spun unii (mai ales doamne!) că totul se trage de la glandă sau de la te miri ce afecțiuni! Părerea mea este, în acest caz, clară: creșterea alarmantă a supraponderalilor este efectul numai și numai al alimentației. Ați văzut, cumva, vreun obez la Auschwitz? Știu, comparația este dură, dar ăsta e adevărul gol-goluț. Deși mulți se plâng de traiul de azi, argumentele, statisticile sau rapoartele guvernamentale ne spun foarte clar că se trăiește poate cel mai bine din ultimele secole. Nu știu cum o fi fost prin Evul Mediu, dar cred că pâinea noastră cea de toate zilele nu exista în cantitățile și sortimentele de azi. Revenind la … buruian, odată cu schimbările structurale din agricultura românească, animalele au dispărut aproape complet din gospodării, fapt care a făcut ca vegetația, iarba, adică pâinea lor cea de toate zilele și nopțile să nu mai aibă căutare. Acest fapt, coroborat și cu lenea pogorâtă tiptil dar trainic în multe gospodării, a făcut ca bălăriile să năpădească și drumuri și cărări și grădini și șanțuri. Și uite așa, cele două ținte nobile pe care le enumeram mai sus s-au transformat azi în trei probleme: nu mai sunt animale în gospodăriile țărănești, domeniul public, dar și cel privat, este înecat în bălării, iar suplețea oamenilor este o amintire. Cum un necaz nu vine singur niciodată, pe lângă aceste pricazuri, unul mare și grav zămislit în ținutul muscalilor începe să-și arate colții de fier: criza alimentară! Războiul descreieratului de Putin face ca acest flagel să prindă cheag. Specialiștii susțin că deocamdată populația din Africa este în cel mai mare pericol. Treaba e că molimele sau crizele de azi se extind cu o mare rapiditate pe tot globul, deci dacă africanii vor suferi din cauza crizei alimentare, în scurt timp și Europa și Asia și America vor fi afectate. Pentru a nu fi nevoiți să plantăm ceapă sau usturoi în ghivecele florilor, Putin trebuie oprit din derapajul belicos asupra Ucrainei, țară care, din punct de vedere alimentar, se situează pe podium în ceea ce privește producția agricolă de cereale, legume sau fructe. Asta ar fi prima condiție pentru îndepărtarea lumii de foamete, că de fapt asta înseamnă criza alimentară. Cât despre noi, românii, e musai să mai îndeplinim și alte condiții (se deduc din text!) pentru ca pe viitor să avem o țară curată, o agricultură performantă și niște concetățeni frumoși și supli. Dacă nu ne trezim din marasm, cu siguranță istoria se va repeta și din nou copiii patriei din mediul rural și nu numai, vor abandona tabletele bolborosind și mormăind atunci când îi vor auzi pe cei mari urlând la ei: „Sacul, și la buruian!” Ferească-ne Domnul!

 

Deja ai votat!
Botoșani
ploaie ușoară
28.8 ° C
28.8 °
27.6 °
45 %
5.5kmh
68 %
joi
29 °
vin
32 °
sâm
34 °
Dum
32 °
lun
34 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9430

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Începuseră bine, dar am rămas cu începutul.

EDITORIAL

Faptul că la începutul săptămânii trecute subprefectul județului Sălaj, Virgil Țurcaș, a murit după ce un foișor s-a prăbușit peste el în timp ce...

EPIGRAMA ZILEI

Se zvonește că soborul Spre sfinți făcut-a demers Ca din când în când contorul Să se învârtă ... invers! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...