vineri, februarie 3, 2023
AcasăEditorialO carte de poveste despre români - Cătălin MORARU, redactor șef

O carte de poveste despre români – Cătălin MORARU, redactor șef

Din ce am văzut eu până acum, cartea în care vor fi publicate rezultatele recensământului ar putea primi un premiu pentru opere de ficțiune ale anului 2023.

Deocamdată sunt rezultate provizorii, însă nu cred că se va schimba mare lucru, rezultatele vor fi așa încât toată lumea să fie fericită, pentru că, vorba lui Stalin, contează cine numără. Voturi sau certificate de recenzare, sunt oarecum legate cele două.

La alegerile din 2020 erau așteptați la urne 19 milioane de alegători, deci 19 milioane de persoane cu vârsta peste 18 ani. După doi ani, aflăm din rezultatele provizorii ale Institutului Național de Statistică că suntem 19 milioane de români în țară cu totul. Dacă scădem copiii, vreo 3,5  milioane, rămân 15,5 milioane de votanți.

Asta e legătura între recenzare și vot. Peste trei milioane de votanți în plus pe liste electorale, cu care se poate întoarce rezultatul oricăror alegeri. Nici nu mai e nevoie să mai luăm în calcul alți factori, persoane decedate, plecate din țară etc. Ca să ajungem la structura de populație pe care o dă recensământul, comparativ cu cifrele alegerilor din 2020, ar fi fost nevoie să moară foarte mulți români și să nu se mai nască nimeni în ultimii ani. Chiar cu decesele cauzate de pandemie, e o imposibilitate. Dar știm deja că în România se poate întâmpla orice, nu e ceva nou asta.

Probabil listele electorale nu au mai fost actualizate de pe vremea când era Iliescu președinte. Și nici nu vor fi, în ritmul acesta, la alegerile din 2024 vom fi peste 20 de milioane așteptați la vot.

Un alt indicator interesant, unic în Europa, este creșterea populației în mediul rural. În timp ce orașe ca București, Iași, Cluj, supraaglomerate, apar în datele INS cu scăderi de populație, la țară, unde enorm de multe sate sunt pustii, apare în scripte o creștere a numărului de locuitori. Deci românul se întoarce la natură.

La orașele mari ar putea fi valabilă o scădere la Iași, de exemplu, din cauza basarabenilor, care au doar rezidența acolo și sunt plecați în Europa. În Cluj și București mulți s-au mutat la marginea orașului, în comunele limitrofe. Dar le-au luat alții locul imediat. Cât despre creșterea populației în satele românești, care sunt din ce în ce mai pustii, deja e science-fiction.

Cred că explicația e mult mai simplă. În mediul urban foarte mulți s-au autorecenzat, iar recenzorii au fost un pic mai instruiți și mai serioși. În mediul rural, în foarte multe comune de recensământ s-a ocupat direct primarul, care era interesat să aibă mulți rezidenți, pentru alocări bugetare mai mari. Așa că au rezolvat românește. Recenzorii erau ușor de cointeresat, pentru că au fost plătiți la numărul de buletine sau certificate din alea de recenzare, deci interesul era comun, cât mai mulți recenzați.

De ce sunt necesare artificiile astea cu populație mai mare am tot povestit. În primul rând, mai mulți bani de la Uniunea Europeană, am putea spune. Dar decidentul politic român nu cred că are asta în minte, guvernele noastre oricum sunt impotente când e vorba de bani europeni, absorbția a fost minusculă tot timpul.

Așa că rămân cauzele interne. Alocări bugetare mai mari pentru localități cu mai mulți rezidenți. Că dacă țin eu bine minte, ultimul recensământ în Botoșani s-a făcut de vreo trei ori, până a ieșit că suntem peste o sută de mii, ca să nu ajungem municipiu din acela mai mic, care primește bani mai puțini.

Nu trebuie să uităm că mai mulți români înseamnă și mai mulți parlamentari, mai mulți consilieri, locali și județeni, mai mulți funcționari. Plus că avem și statistici mai bune. Calculat la 19 milioane avem un procent mai mic de accidente, mortalitate mai mică, sărăcie mai mică etc. Dacă facem procentele astea la 15,5 milioane se schimbă fundamental tabloul cu calitatea vieții în România.

Un avantaj adiacent ar mai fi absența la vot. La parlamentarele din 2020, când erau așteptați la urne 19 milioane de români, prezența a fost un pic peste 31%. Gata, pe români nu îi interesează alegerile, nu vor să știe, votăm degeaba, deci. Pe când, dacă ne raportăm la 15, 5 milioane, și mai scădem românii plecați în străinătate, prezența la vot a fost de 70%. Deci pe români îi interesează foarte tare, iar asta nu le place politicienilor.

Interesantă este și structura populației în funcție de studii, aici sper foarte tare să fie ceva greșit.

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.

Ce înseamnă asta? Că mult prea mulți români se bazează pe școala vieții.

Pe lângă că asta arată dezastrul cumplit din educație, se desprind două concluzii. În primul rând, nu trebuie să ne mire valul uriaș de conspiraționiști, daci liberi, antivacciniști, căutători ai tunelurilor energetice din Bucegi. Prea mulți oameni care nu știu nimic, dar cred că știu totul, idei puține, dar fixe.

Asta e o frână în dezvoltarea oricărei țări, România e cel mai bun exemplu, populație mulțumită cu ajutoare de doi bani, pensii mici și promisiuni.

În al doilea rând, absolvenții de studii superioare, cei care, teoretic, ar dori progresul sau (mai important) ar avea cunoștințele pentru a-l produce, reprezintă doar 16% din populație. România este țara europeană cu cel mai mic procent de oameni cu diplome universitare. Media pe Uniunea Europeană este 30%.

Rețineți, printre acești 16% sunt și cei care au absolvit facultăți din alea de tablă ondulată, unde te duci doar să iei diploma, plus politicieni întârziați, marea majoritate a clasei politice, de fapt, care au absolvit facultăți stranii la vârsta când colegii lor din poliție se pensionau special.

Și asta este tot o frână în dezvoltarea țării, evident și e una majoră.

Cam astea sunt doar câteva capitole mai importante despre recensământ. Cum nu știm câți suntem exact, nu știm câți români sunt în străinătate, nu ne rămâne decât să speculăm. Dar poate rezultatele finale, corelate cu datele știute deja, ne vor permite să ne facem o idee mai apropiată de adevărul pe care nu îl vom ști niciodată, din păcate.

Mai rămâne o singură întrebare. De ce e nevoie să știm exact câți suntem?

Pentru că politicile publice se fac în funcție de asta. Am ști în ce domenii să investim, am putea face proiecții pentru viitor plus planurile aferente, am putea redimensiona parlamentul, aparatul bugetar, de exemplu.

Nu am mai arunca bani aiurea, am dimensiona altfel politicile rurale și locale, am prioritiza investițiile. Am tot scris de școli de la țară terminate și închise, cabinete medicale la fel, săli de sport idem. Nu e vina primarului de acolo, primarul trebuie să livreze, să aibă ce arăta la alegeri.

Acum, prin PNRR, o grămadă de comune își fac stații de încărcare pentru mașini electrice, de exemplu. Ca să își încarce caii electrici de la faetoane, probabil. În timpul acesta, în orașe, cei care și-au luat electrice sunt înnebuniți că nu găsesc prize de încărcare. E doar un exemplu minor de bani cheltuiți aiurea.

Asta pentru că nu plănuim nimic, nu avem date concrete și nu știm ce să facem. Și nici nu vrem să știm.

 

 

 

 

 

 

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
nori împrăștiați
6 ° C
6.1 °
3.3 °
46 %
4.5kmh
32 %
vin
4 °
sâm
2 °
Dum
-3 °
lun
-3 °
mar
-3 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Muzeul Județean prin interior, dar încă sunt speranțe că nu o ia pe urma teatrului.

EDITORIAL

Probabil în tinerețea lui, domnul Statu a fost un exemplu de bunătate, deșteptăciune și echilibru, din moment ce astăzi multă lume se încăpățânează să-l...

GÂNDUL ZILEI

De ce plâng chitarele Știu doar felinarele Că ele aduc necazul Când ard de pomană gazul... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...