Faptul că primele școli din lumea asta au luat ființă și au funcționat sute de ani în incintele sau în preajma lăcașelor de cult este știut de oricine care n-a băut cerneala în timpul orelor de clasă. Bineînțeles că procesul de învățământ era clar influențat de dogmele religioase specifice acelor așezăminte, aspect care nu făcea altceva decât să legitimeze apartenența trăitorilor de pe respectivele meleaguri la monoteismul religios al strămoșilor lor. Astfel, adepții islamismului se pot mândri cu cea mai veche universitate din lume fondată în anul 859 (Al-Karaouine din orașul Fes, Maroc) iar creștinii cu Universitatea din Bologna (1088), Oxford (1096), Salamanca (1134) sau cea din Paris fondată de Biserica Catolică în 1170. Cât privește România, prima universitate a fost fondată la Iași în 1860 dar dacă e să privim peste întreg arealul românesc atunci cel mai vechi edificiu de învățământ superior este „strămoșul” Universității din Cluj, respectiv Colegiul Major Iezuit înființat în orașul transilvan în anul 1581. Coborând în ierarhia didactică, prima școală românească își face apariția în anul 1583 la Brașov, în curtea Bisericii Sf. Nicolae. Nu aș fi făcut această incursiune sumară și stângace prin istoria edificiilor școlare și religioase dacă nu mi-ar fi ajuns la urechi o inițiativă de toată lauda a unui preot botoșănean și a familiei dumisale cu reprezentanți emblematici în mediul didactic. La 440 de ani distanță de la prima școală românească întemeiată în curtea unei biserici iată că în anul de grație 2023, tot în curtea unei biserici se întâmplă ceva extrem de important pentru comunitate: „Tabăra din curtea bisericii” este forma de organizare a unei școli de vară puse în practică de preotul paroh al Bisericii Sf. Dimitrie din municipiu, Ștefan Grădinaru. Astfel, 50 de copii având vârste între 7 și 14 ani sunt angrenați în tot felul de activități educative sub supravegherea profesorilor și educatorilor, spre bucuria lor dar și a părinților care, angrenați cu joburile lor, au câteva ore certitudinea că ale lor odrasle sunt în siguranță și desfășoară activități artistice, sportive sau distractive, sub directa îndrumare a unor cadre didactice. Faptul că toată această activitate (inclusiv o masă gratuită) stă sub semnul voluntariatului, reprezintă un aspect extraordinar de benefic pentru copii și familiile lor și extrem de nobil și creștinesc pentru organizatori. Din informațiile pe care le dețin, în municipiul Botoșani acest concept de școală de vară este pus în practică nu numai la Biserica Sf. Dimitrie ci și în alte lăcașe de cult dintre care amintesc Biserica „Vovidenia” (preot paroh Partenie Apostoaie) și Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”. În condițiile în care vacanța atât de mult așteptată de către elevi reprezintă o adevărată provocare pentru părinți care ocupați până peste cap cu slujbele lor, se văd în imposibilitatea de a-și supraveghea copiii pe durata orelor de muncă, acest demers al slujitorilor bisericii este demn de toată lauda. Cât privește unele poziții de Gică Contra ale celor care nu prea sunt duși la biserică, vreau să subliniez ideea că omenii, de-a lungul istoriei au conviețuit în pace și armonie nu de frica polițiilor sau milițiilor ci de frica lui Dumnezeu, poruncile divine devenind ulterior literă de lege pentru autorități. Așadar, copiii nu sunt îndoctrinați așa cum ar susține cârcotașii ci sunt efectiv educați în spiritul învățăturilor creștin ortodoxe, învățături care guvernează viețile și activitățile a peste 90 la sută dintre români. Și așa cum ateismul dispare ca prin minune atunci când turbulențele zguduie avionul la zece mii de metri înălțime, aproape la fel ar trebui să ne miște vorbele ilustrului matematician și filozof francez Blaise Pascal care, în secolul 17 afirma: „ Dacă cred ca există Dumnezeu și El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există și El există cu adevărat, atunci am pierdut totul.” Iar faptul că biserica a început să vină către oameni ținând cont de necesitățile și dorințele lor, reprezintă fără îndoială o inițiativă demnă de toată lauda, o inițiativă care trebuie încurajată și susținută de către autorități în contextul actual al disoluției continue și cvasitotale ale valorilor morale din ciudata societate neomarxistă, progresistă și globalistă care prinde tot mai mult contur în fața urmașilor noștri. Oricât de moderni și emancipați am fi, valorile morale pe care ni le-au transmis din generație în generație înaintașii noștri nu trebuie abandonate și date la coș pentru că, în comparație cu noile curente, acestea și-au demonstrat cu vârf și îndesat utilitatea, menirea și rolul lor constructiv de-a lungul secolelor. Am făcut această paranteză exact din motivul de a contracara atitudinile ostile ale unora vizavi de o inițiativă extrem de utilă și benefică.
Școala din curtea bisericii – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Normalitatea cu plusurile și minusurile ei – Dumitru MONACU, scriitor
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
Editorial
Educația, la fel ca și dinozaurii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cei care, la sfârșit de săptămână, au avut drum prin Parcul Eminescu, au putut observa că dinozaurii sunt pe picior de plecare. După câteva...
Editorial
Un serial stupid – Virgil COSMA, jurnalist
În săptămâna care a trecut am fost martorii stupefiați ai celei mai mari rușini judiciare din toți cei 35 ani care au trecut de...
Editorial
Totul este la un clic distanță – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Poate că cea mai mare realizare a vremurilor pe care le trăim nu este informația ca atare, ci accesibilitatea acesteia. Informație a existat de...
Editorial
Succintă cronică locală – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă în urmă cu câteva săptămâni mă plângeam de faptul că subiectele jurnalistice locale sunt efectiv căzute în umbra celor naționale și mondiale, iată...
Editorial
Ai de noi și vai de voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
La începutul anului, prin presa prea puțin iubită de stat - adică acea parte a presei care supraviețuiește fără subvenții de la partide -...
Editorial
Banii înapoi! – Dumitru MONACU, scriitor
Recenta „ascundere” de către judecătorii suceveni a celor trei persoane implicate în niște presupuse acte de corupție (Verginel Gireadă - primarul comunei M. Eminescu,...
Editorial
Curățenia ca exercițiu de ipocrizie – Ciprian MITOCEANU, scriitor
După săptămâni de trudă și pregătiri, românii au întâmpinat sărbătorile pascale cum știu mai bine, într-o manieră consacrată. Excese alimentare și mai ales bahice,...
Editorial
Lumina din mormânt – Virgil COSMA, jurnalist
Trăim o lume fragmentată de conflicte care au tendința de a se globaliza și de polarizări culturale duse la extrem. Se simte însă o...
Editorial
Statistica ieftină și Paștele electoral – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ne-am aștepta ca, având în vedere vremurile și tehnica, cei de la butoane să fie mai prudenți atunci când vine vorba despre manipulare și...
Editorial
Când nu răspunde cine greșește – Dumitru Monacu, scriitor
Știrea că Spitalul Județean este obligat să o despăgubească pe medicul ginecolog care a fost de gardă în noaptea decesului Alexandrei Ivanov ne demonstrează...
Editorial
Deștepți, dar nu destul – Ciprian Mitoceanu, sciitor
Aproape că nu e zi în care să nu apară în presă relatări despre românași de-ai noștri care s-au pricopsit cu dosare penale –...
Editorial
Principiul maselor comunicante – Dumitru Monacu, scriitor
Rândurile de față nu se doresc a fi destinate nici academicienilor și nici proștilor. Sunt pentru oamenii normali care n-au trecut ca gâsca prin...
Editorial
Educația pentru responsabilitate – Ciprian Mitoceanu, scriitor
Se vorbește din ce în ce mai mult despre reforma educației și este firesc să fie așa în condițiile în care e tot mai...
Editorial
Semeni vânt, culegi furtună – Virgil COSMA, jurnalist
Ce facem noi acum? Jucăm la două capete, încercând să ungem pâinea, dar să rămânem și cu slănina în pod. Ceea ce, evident, nu...
Editorial
Prostie sau strategie? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
În ceea ce privește porția de circ, putem spune că avem cantitate cât să dăm și la alții, calitatea e discutabilă, însă ține gândul...
Botoșani
cer acoperit de nori
14.4
°
C
16.6
°
14.4
°
67 %
2.7kmh
97 %
mie
24
°
J
22
°
vin
19
°
S
24
°
D
18
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Când nerăbdarea-i mare, sfâșii pachetul imediat ce l-ai primit, că nu ambalajul e important.
EDITORIAL
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
EPIGRAMA ZILEI
La balamuc tv niște niște ciudate
Zilnic ne spun, vărsând pe post mânia
Că România e-n realitate
Cum e Realitatea-n România...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...