Faptul că trăim într-o țară confiscată nu ar mai trebui să fie o necunoscută nici măcar pentru carmoliștii cu mutație de flotant pe bodegile întunecoase și sordide din mahalalele târgurilor sau din vetrele satelor depopulate. Așadar, normal ar fi ca tot românul să realizeze măcar atât: țara ni-i luată pe persoană fizică de politicieni, magistrați, servicii și poate și de alte entități care nu se bagă în primul rând tocmai pentru a-și proteja șoriciul. În aceste condiții în care toți reprezentanții expuși mai sus fură de rup (legal, după părerea lor!), trăitorii acestor meleaguri par a fi legați, tocmai ei, de mâini și de picioare. Spun asta întrucât clasa politică, adică vârful de lance al conglomeratului care ne ține cizma pe grumaz, nu mai poate fi dată la o parte prin mijloacele democratice pe care noi le știm, și anume alegerile. Categoric, la anul, ABSOLUT NIMIC nu se va schimba în urma votului. Partidele abonate la coliva nației vor avea în continuare în dotare linguroiul cel mare, în timp ce plebea va primi scobitori cu un capăt pentru a se înfrupta (zic ei!) din respectiva colivă. În aceste condiții s-ar părea că indiferent dacă mergem sau nu la vot, soarta ne este pecetluită. Și totuși, mai este o șansă. Mică, dar reală! Este vorba de scrutinul în urma căruia se va alege președintele. Aici pot face românii diferența, aici pot să-și arate unitatea, inteligența (dacă le mai au!), dar și nemulțumirile de care nu mă îndoiesc că ar duce vreunul lipsă. După cum bine s-a văzut, alianța PSD și PNL a acaparat cvasi total scena politică, iar opoziția este de o bună bucată de timp în moarte clinică. AUR hămăie precum câinele la umbra stâlpului de telegraf, fiind de fiecare dată trup și suflet cu PSD atunci când i se solicită sprijinul, USR a devenit mult prea repede un partid dâmbovițean cu metehnele cunoscute, iar despre UDMR chiar nici nu am ce să mai zic. Așa stând lucrurile, în mod normal, românii n-ar trebui să voteze sub nicio formă emanații pentru Cotroceni proveniți din PSD, PNL și AUR. Bineînțeles că prima întrebare pe care și-o pune orice om cu scaun la cap care citește aceste rânduri este următoarea: dar cu cine? Eu cu cine votez? Înainte de a da un răspuns la această întrebare, vreau să specific din capul locului că un Ciolacu, un Ciucă sau un Simion la Cotroceni ne-ar afunda mai jos decât fundul Gropii Marianelor, care se știe măsoară aproape 11 kilometri. Acești trei farsori nu au absolut nicio calitate sau chemare pentru o asemenea funcție, pe ei nerecomandându-i nici vocea, nici talentul, ci doar partidele lor îmbâcsite, înțesate de politruci criptocomuniști, securiști, șmecheri, șmenari șantajabili și așa mai departe. O variantă cât de cât mai aproape de normalitate ar fi Mircea Geoană. Nu am idee care e poziția actualei clici din vârful PSD vizavi de fostul președinte iubitor de Mihaela dragostea lui dar, dacă e cumva înghițit de-a latul, atunci nu are nicio șansă de a fi înscris pe listele electorale. Din punctul meu de vedere Geoană ar reprezenta răul cel mai mic și, drept urmare, lansarea lui în lupta prezidențială ar putea fi un succes pentru social democrați. Dar binele cel mare, noțiune nu prea familiară pentru alegătorul român, pare a fi Cristian Diaconescu. Diplomat, erudit, cerebral, bun cunoscător al problemelor internaționale și nu numai, omul care a fost ejectat de către PSD tocmai pentru verticalitatea și coerența lui, este de departe cel mai potrivit om la momentul actual, pentru fotoliul de la Cotroceni. Celor care ar strâmba din nas că a trecut pe la PSD sau la PMP le-aș face o corecție nazală argumentată de un adevăr indubitabil: omul acesta nu a fost și nu este un yesman care să urmeze linia partidului atunci când aceasta se strecoară precum șarpele prin bălării. Și-a expus de fiecare dată punctul de vedere argumentat, nuanțat și articulat, nelăsând loc de interpretări, de dubii sau de subînțelesuri. Și nici n-a procedat niciodată ca Ilici, de exemplu, adică să vorbească foarte mult și să nu spună de fapt, nimic. Poate trebuia să specific din start că aceste rânduri nu au nicio legătura cu publicitatea, campania electorală, manipularea sau diversiunea. Sunt doar rezultatul unei analize de mulți ani, a unor concluzii de bun simț trase într-un moment în care suntem efectiv captivi într-o țară confiscată. Din păcate, în România sunt extrem de mulți oameni pentru care cititul nu înseamnă decât silabisirea literelor de pe burtiera ecranelor televiziunilor vândute, populiste, mincinoase și manipulatoare. Afirm asta întrucât un om cât de cât citit, bine informat, ar lua în considerare o asemenea variantă de candidat la prezidențiale și nu ar vota oameni precum cele trei caricaturi din PSD, PNL și AUR. Pentru că prea multe erori au fost și sunt în neamul românesc. Numele lor? Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Iohannis. Eu cred că au fost destule…
Erorile Cotroceniului – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Normalitatea cu plusurile și minusurile ei – Dumitru MONACU, scriitor
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
Editorial
Educația, la fel ca și dinozaurii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cei care, la sfârșit de săptămână, au avut drum prin Parcul Eminescu, au putut observa că dinozaurii sunt pe picior de plecare. După câteva...
Editorial
Un serial stupid – Virgil COSMA, jurnalist
În săptămâna care a trecut am fost martorii stupefiați ai celei mai mari rușini judiciare din toți cei 35 ani care au trecut de...
Editorial
Totul este la un clic distanță – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Poate că cea mai mare realizare a vremurilor pe care le trăim nu este informația ca atare, ci accesibilitatea acesteia. Informație a existat de...
Editorial
Succintă cronică locală – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă în urmă cu câteva săptămâni mă plângeam de faptul că subiectele jurnalistice locale sunt efectiv căzute în umbra celor naționale și mondiale, iată...
Editorial
Ai de noi și vai de voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
La începutul anului, prin presa prea puțin iubită de stat - adică acea parte a presei care supraviețuiește fără subvenții de la partide -...
Editorial
Banii înapoi! – Dumitru MONACU, scriitor
Recenta „ascundere” de către judecătorii suceveni a celor trei persoane implicate în niște presupuse acte de corupție (Verginel Gireadă - primarul comunei M. Eminescu,...
Editorial
Curățenia ca exercițiu de ipocrizie – Ciprian MITOCEANU, scriitor
După săptămâni de trudă și pregătiri, românii au întâmpinat sărbătorile pascale cum știu mai bine, într-o manieră consacrată. Excese alimentare și mai ales bahice,...
Editorial
Lumina din mormânt – Virgil COSMA, jurnalist
Trăim o lume fragmentată de conflicte care au tendința de a se globaliza și de polarizări culturale duse la extrem. Se simte însă o...
Editorial
Statistica ieftină și Paștele electoral – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ne-am aștepta ca, având în vedere vremurile și tehnica, cei de la butoane să fie mai prudenți atunci când vine vorba despre manipulare și...
Editorial
Când nu răspunde cine greșește – Dumitru Monacu, scriitor
Știrea că Spitalul Județean este obligat să o despăgubească pe medicul ginecolog care a fost de gardă în noaptea decesului Alexandrei Ivanov ne demonstrează...
Editorial
Deștepți, dar nu destul – Ciprian Mitoceanu, sciitor
Aproape că nu e zi în care să nu apară în presă relatări despre românași de-ai noștri care s-au pricopsit cu dosare penale –...
Editorial
Principiul maselor comunicante – Dumitru Monacu, scriitor
Rândurile de față nu se doresc a fi destinate nici academicienilor și nici proștilor. Sunt pentru oamenii normali care n-au trecut ca gâsca prin...
Editorial
Educația pentru responsabilitate – Ciprian Mitoceanu, scriitor
Se vorbește din ce în ce mai mult despre reforma educației și este firesc să fie așa în condițiile în care e tot mai...
Editorial
Semeni vânt, culegi furtună – Virgil COSMA, jurnalist
Ce facem noi acum? Jucăm la două capete, încercând să ungem pâinea, dar să rămânem și cu slănina în pod. Ceea ce, evident, nu...
Editorial
Prostie sau strategie? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
În ceea ce privește porția de circ, putem spune că avem cantitate cât să dăm și la alții, calitatea e discutabilă, însă ține gândul...
Botoșani
cer fragmentat
19.4
°
C
19.6
°
19.4
°
45 %
3.6kmh
52 %
mie
23
°
J
22
°
vin
19
°
S
24
°
D
28
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Când nerăbdarea-i mare, sfâșii pachetul imediat ce l-ai primit, că nu ambalajul e important.
EDITORIAL
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
EPIGRAMA ZILEI
La balamuc tv niște niște ciudate
Zilnic ne spun, vărsând pe post mânia
Că România e-n realitate
Cum e Realitatea-n România...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...