În mijlocul acestei toamne aprinsă nu numai de culorile de foc dar și de o căldură nefirească, versurile unei poete săvinene, Mirela Butacu, au constituit tulpina unei „Crizanteme de aur”, adică Premiul I al Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței. Astfel, poezia „Romanță târzie” scrisă de botoșăneancă s-a metamorfozat, datorită (și) compozitorului Horia Făgărașanu, în cea mai apreciată romanță la un festival ce se desfășoară de peste 50 de ani fără întrerupere (mai exact, din anul 1968), în municipiul Târgoviște. Felicitări așadar premiantei noastre, dar și acelora care au pus umărul la continuitatea și menținerea la un nivel ridicat al calității acestui festival. Cu siguranță, unii vor spune că romanța e genul de muzică specific bătrâneții, așadar aprecierile pentru acest gen de muzică nu par a face casă bună cu tinerii. Ei bine, eu aș afirma că cei care cred acest lucru sunt într-o mare eroare. Dacă ar fi să asemăn cu ceva romanța, m-aș gândi la postludiu. Apelez la această zonă a intimităților personale nu pentru a șoca, ci pentru a fi înțeles pe deplin! După cum prea bine se știe, actul de încoronare a dragostei are (sau ar trebui să aibă!) trei părți distincte: preludiul, esența și postludiul. Sper că ați remarcat că nu am spus „încoronare” a sexului (care conține doar secvența din mijloc, la propriu și la figurat!), ci a dragostei. Și parafrazându-l pe inegalabilul Marin Preda, pot afirma fără riscul de a da prin gropi, că dacă dragoste nu e, nici postludiu nu e! Reflectați asupra acestei afirmații și cu siguranță îmi veți da dreptate. Așadar, unde este dragoste, există de toate, inclusiv … romanță. Iar dragostea nu este nicidecum specifică numai seniorilor, ci tuturor oamenilor, indiferent de vârstă. De aceea romanța, ca gen de muzică, are rolul și locul ei extrem de clar pentru iubitorii de frumos. Revenind la performanța poetei din Săveni, gândul mă duce la noianul de vorbe din unele „bucăți” muzicale fără noimă, care sunt înșirate ca o povestire precipitată, plină de agramatisme, de vorbe abjecte și lipsită de acel farmec al rimei, al ritmului, al prozodiei sau al figurilor de stil care caracterizează poezia de calitate. Or, se știe, o melodie de muzică ușoară sau populară, romanță, pop, hip-hop sau ce stiluri și genuri or mai fi, pentru a încânta auditoriul are nevoie de patru caracteristici elementare: voce bună, linie melodică plăcută, orchestrație adecvată și mesaj frumos, adică text sau versuri de primă mână. Ceea ce nu înțeleg eu la unii cantautori actuali care se pretind de succes este lipsa cvasitotală a unui text cu cap, coadă și conținut care să le secondeze compoziția. Sunt, de exemplu, manele care dispun de toate caracteristicile elementare prezentate mai sus, cu excepția textelor. Orchestrația bună, ritmul, linia melodică și de multe ori chiar vocile, sunt pur și simplu îngropate de versurile scrise parcă pentru oligofreni, fără mesaj, fără rimă, fără ritm, fără … frumos, ca să mă exprim mai pe înțelesul tuturor. Așa stând lucrurile, mă întreb adeseori de ce maneliștii de vază ai României nu apelează la profesioniștii în domeniu adică poeții (că slavă Domnului, e plină țara de ei!) ca să le întregească melodiile cu mesaje clare, plăcute și … în limba română! În niciun caz nu cred că ar sărăci dacă ar cheltui câteva sute de lei pe un text articulat și adaptat liniei melodice pe care și-o doresc. Dar să nu credeți că această meteahnă a textelor „pentru proști” (da, așa le-am botezat eu!) o regăsim numai la maneliști. Și în muzica ușoară clasică și în noile trenduri regăsim o … „gheboasă” înșiruire de cuvinte agățate fără vreo logică de gâtlejul vreunui behăitor la microfon. Și culmea, unii dintre ei au succes! Acum să nu-mi cereți să vă prezint caracteristicile publicului acestor muzicieni de duzină care peste zece ani își vor auzi „creațiile” reproduse în difuzoarele ciobanilor din stânele de munte pentru a alunga ursul. Cert, este vorba de analfabeți funcțional, loaze de politicieni, reprezentanți ai unor etnii controversate, drogați, beți sau alte asemenea exemplare din fauna românească post decembristă care dansează dând din cap și cântă grohăind. În aceste condiții, un text armonios și plăcut urechii e clar că nu are ce căuta pe scenele așa ziselor festivaluri sau concerte. Până unde se va merge în direcția asta greșită nu-mi pot da seama, dar știu sigur că încă existând în țara asta textieri și poeți frumoși în versuri precum Mirela Butacu, mai avem o șansă la revenirea pe drumul cel asfaltat al muzicii. Mai ales că, din fericire, nu toți românii dau prin gropi și merg prin rigole. Concluzia acestor rânduri este extrem de simplă: o melodie bună are obligatoriu nevoie de un text bun așa că dragi muzicieni, apelați la profesioniști, nu la cârpaci!
Despre texte și pretexte muzicale – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Normalitatea cu plusurile și minusurile ei – Dumitru MONACU, scriitor
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
Editorial
Educația, la fel ca și dinozaurii – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cei care, la sfârșit de săptămână, au avut drum prin Parcul Eminescu, au putut observa că dinozaurii sunt pe picior de plecare. După câteva...
Editorial
Un serial stupid – Virgil COSMA, jurnalist
În săptămâna care a trecut am fost martorii stupefiați ai celei mai mari rușini judiciare din toți cei 35 ani care au trecut de...
Editorial
Totul este la un clic distanță – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Poate că cea mai mare realizare a vremurilor pe care le trăim nu este informația ca atare, ci accesibilitatea acesteia. Informație a existat de...
Editorial
Succintă cronică locală – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă în urmă cu câteva săptămâni mă plângeam de faptul că subiectele jurnalistice locale sunt efectiv căzute în umbra celor naționale și mondiale, iată...
Editorial
Ai de noi și vai de voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
La începutul anului, prin presa prea puțin iubită de stat - adică acea parte a presei care supraviețuiește fără subvenții de la partide -...
Editorial
Banii înapoi! – Dumitru MONACU, scriitor
Recenta „ascundere” de către judecătorii suceveni a celor trei persoane implicate în niște presupuse acte de corupție (Verginel Gireadă - primarul comunei M. Eminescu,...
Editorial
Curățenia ca exercițiu de ipocrizie – Ciprian MITOCEANU, scriitor
După săptămâni de trudă și pregătiri, românii au întâmpinat sărbătorile pascale cum știu mai bine, într-o manieră consacrată. Excese alimentare și mai ales bahice,...
Editorial
Lumina din mormânt – Virgil COSMA, jurnalist
Trăim o lume fragmentată de conflicte care au tendința de a se globaliza și de polarizări culturale duse la extrem. Se simte însă o...
Editorial
Statistica ieftină și Paștele electoral – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ne-am aștepta ca, având în vedere vremurile și tehnica, cei de la butoane să fie mai prudenți atunci când vine vorba despre manipulare și...
Editorial
Când nu răspunde cine greșește – Dumitru Monacu, scriitor
Știrea că Spitalul Județean este obligat să o despăgubească pe medicul ginecolog care a fost de gardă în noaptea decesului Alexandrei Ivanov ne demonstrează...
Editorial
Deștepți, dar nu destul – Ciprian Mitoceanu, sciitor
Aproape că nu e zi în care să nu apară în presă relatări despre românași de-ai noștri care s-au pricopsit cu dosare penale –...
Editorial
Principiul maselor comunicante – Dumitru Monacu, scriitor
Rândurile de față nu se doresc a fi destinate nici academicienilor și nici proștilor. Sunt pentru oamenii normali care n-au trecut ca gâsca prin...
Editorial
Educația pentru responsabilitate – Ciprian Mitoceanu, scriitor
Se vorbește din ce în ce mai mult despre reforma educației și este firesc să fie așa în condițiile în care e tot mai...
Editorial
Semeni vânt, culegi furtună – Virgil COSMA, jurnalist
Ce facem noi acum? Jucăm la două capete, încercând să ungem pâinea, dar să rămânem și cu slănina în pod. Ceea ce, evident, nu...
Editorial
Prostie sau strategie? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
În ceea ce privește porția de circ, putem spune că avem cantitate cât să dăm și la alții, calitatea e discutabilă, însă ține gândul...
Botoșani
cer acoperit de nori
14.4
°
C
16.6
°
14.4
°
67 %
2.7kmh
97 %
mie
24
°
J
22
°
vin
19
°
S
24
°
D
18
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Când nerăbdarea-i mare, sfâșii pachetul imediat ce l-ai primit, că nu ambalajul e important.
EDITORIAL
Recentul proiect de lege (aprilie 2025) privind eliminarea pensiilor speciale nu reprezintă altceva decât o dovadă în plus că în România normalitatea nu face...
EPIGRAMA ZILEI
La balamuc tv niște niște ciudate
Zilnic ne spun, vărsând pe post mânia
Că România e-n realitate
Cum e Realitatea-n România...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...