Așa sună refrenul unui savuros cântec al iubitului folkist Daniel Iancu. O fi calul lui, nu ne privește dar, cu riscul de a plictisi, mă gândesc la caii noștri și revin cu avertismentele privind criza economică de mari dimensiuni care se prefigurează pentru perioada consecutivă alegerilor. România se confruntă cu un deficit uriaș iar statul va fi nevoit să facă bani prin orice mijloace. Dacă nu-și reduce risipa, România poate să rămână și fără fonduri europene fiindcă se află încă din 2021 în procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană. Deficitul României crește de la lună la lună iar decidenții noștri nu vor sau nu știu să-l diminueze. Deși premierul Ciolacu și ministrul Boloș dau asigurări că nu vor crește taxele, economiștii susțin exact contrariul.
În loc să reducă cheltuielile, guvernanții vor căuta – ca întotdeauna – să ia bani de la cetățeni și din mediul economic privat. Și pentru asta nu au altă cale la îndemână decât creșterea taxelor, adică fie a cotei unice, fie a TVA, fie a impozitelor pe bunurile mobile și imobile, fie toate la un loc. Și nu este neapărată nevoie de saltul TVA la 21%, cum se tot vorbește, este suficient să fie abolite cotele diminuate în diverse domenii și în special la alimente. Acum, Boloș amenință cu o nouă trăznaie: condiționarea vânzărilor de achitarea datoriilor la stat. Îi pasă lui sau condotierilor săi de consecințele unei asemenea aberații, cum ar fi completa bulversare a pieței imobiliare și incalculabilele consecințe sociale? Nici vorbă.
Probabil cei mai mulți au uitat că actualul guvern s-a angajat fată de Comisia Europeană ca în primăvara anului viitor să oprească subvențiile în energie, ceea ce – în ciuda previziunilor optimiste ale ministrului energiei – va duce la o nouă majorare de prețuri. Consecințele sunt iarăși greu de prevăzut în acest moment dar este evident că mai mult de o treime din populație, aceea expusă deja sărăciei, va fi crunt afectată. În plus, creșterea prețurilor din energie va aduce și un nou puseu inflaționist, care va afecta puternic și mediul de afaceri nu numai populația vulnerabilă.
În același timp, respectiv concomitent cu bâlbele guvernamentale în privința viitorului fiscal al țării, România se află în mare întârziere cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Uniunii Europene. În 2024 nu a primit de la Comisia Europeană niciun euro din cele aproximativ cinci miliarde disponibile fiindcă a întârziat reformele. Guvernul nu poate depune la Comisia Europeană cererea de plată numărul patru până ce nu primește răspunsul final și banii din tranșa cu numărul trei. Una dintre obligațiile României pentru a putea primi banii din tranșa a patra este să facă reforma salarizării bugetare. În ce stadiu se află aceasta? Ați ghicit, nu este gata nici măcar în formă de proiect deși a fost anunțată încă de anul trecut.
Perspectivele arată și mai rău dacă avem în vederea depopularea țării, părăsită de mai mult de cinci milioane dintre cetățenii săi și cu un spor negativ de creștere naturală. Forța de muncă bine calificată este în continuă descreștere iar România nu este atractivă pentru intelighenția asiatică. De acolo aducem doar necalificați care nu fac decât să sporească masa pauperă și să scadă productivitatea. Dacă peste toate astea luăm în considerare și corupția generalizată care cangrenează întregul sistem social și economic, ingerința politicului, nepotismele și – prin urmare – incompetența din administrație, avem tabloul sumbru al unui 2025 care poate deveni anul unei prăbușiri economice fără precedent în ultimii 30 ani. Cuvântul de ordine în această situație, atât pentru entitățile economice cât mai ales pentru fiecare familie în parte, avertizează specialiștii, este prudența, adică evitarea oricăror tranzacții care nu sunt imperios necesare.
