Nu cred să existe român normal la cap care să nu fi realizat că, la fel ca absolut toate instituțiile democratice ale țării și Justiția este varză, vraiște sau cum vreți s-o definiți. Deși consumă substanțiale resurse, rolul ei nu este nici pe departe cel care ar fi trebuit să fie, adică o balanță cât mai precisă întru măsurarea abaterilor unor indivizi certați cu legea ci efectiv un instrument de produs bani, influență, putere și altele asemenea. Beneficiarii acestei haiducii inverse sunt oamenii sistemului, adică politicieni, servicii și, normal, magistrați. Păgubiții sunt aceiași de peste trei decenii: oamenii care prin eforturile lor țin România pe harta lumii. Pentru că nu conducătorii sunt aceia care fac asta. Dacă n-ar fi milioane de trepăduși, de oameni frumoși, cuminți, harnici și supărător de ascultători care își văd de ale lor și nu se revoltă în fața atâtor nedreptăți, diriguitorii ar lua-o în secunda doi pe drumurile deschise de diaspora, pungile lor pline fiind la mare căutare oriunde pe glob. Dar să revin la subiectul zilei adică Justiția. A analiza toate acuzațiile eronate ale procurorilor sau toate deciziile anapoda date de către judecători ar însemna să cauți firele de fân din jurul acului din car deci nu ar ajunge nimănui timpul fizic să facă asta. Din acest motiv dar și din altele mă voi rezuma la două aberante situații din zona justiției. Despre prima dintre ele am mai scris, e vorba de propunerea unor minți crețe de a rejudeca procesul lui Ceaușescu. A doua se referă la proaspăta retrimitere a dosarului Revoluției de la Înalta Curte, înapoi la Parchetul Militar, pentru … pentru ce, bă, deștepților? Cui mai ajută la treizeci și cinci de ani de la evenimentele din 1989 condamnarea sau achitarea? Ce să le mai faceți lui Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, ambii dintre ei fiind deja cu un picior și jumătate în groapă? Nu v-ați făcut treaba la timp, tăceți dracului din gură și ascundeți-vă după cortina vremii. Controversele iscate de asemenea inițiative nu fac altceva decât să scoată în evidență incapacitatea, incorectitudinea, neștiința, cointeresarea materială și slugărnicia Justiției în momentele cruciale din istoria recentă a țării. Începând cu decizia populistă luată de către niște magistrați slugoi în cazul procesului lui Ceaușescu și continuând cu tărăgănarea până la absurd a dosarului „Revoluției” evoluția magistraților, acțiunile, măsurile și motivările lor nu au fost decât niște pumni de șperlă aruncați în ochii românilor, adică niște minciuni și mistificări gogonate menite a da o notă de legitimitate noii puteri instalate abuziv la București. Repunerea pe tapet a acestor dosare nu poate avea ca efect decât cheltuirea unui morman de parale, „ocuparea” artificială a programului (aiurea, ce program, ce sarcini de serviciu, ce răspunderi au?) unor magistrați dar, cel mai important, abaterea atenției opiniei publice de la adevăratele probleme, furturi, jafuri și nelegiuiri care se petrec zilnic sub nasul nostru. Este foarte adevărat că ar trebui ca adevărul să iasă la lumină. Este foarte adevărat că un popor care trăiește în minciună este sortit pieirii. Dar din păcate, misiunea aceasta de scoatere a adevărului din hârdăul în care a fost împins de către cei ce au preluat frâiele României după 1989 nu mai poate fi pusă în cârca unei instituții care a dezamăgit de atâtea ori. De-acum, analiștii, istoricii, academicienii și alți asemenea oameni devotați meseriei lor sunt singurii care ar mai putea face ordine în puzzle-ul schimbării de regim din România, un puzzle decupat intenționat și amestecat vârtos tocmai pentru a nu mai putea fi reconstituit sau deslușit vreodată. Aș înțelege aceste demersuri extrem de costisitoare dacă vistieria țării ar da pe de lături sau dacă vreo fundație, vreun organism privat ar găsi de cuviință că poporul acesta merită să știe adevărul așa cum a fost, chiar dacă acest aspect implică bani mulți și muncă multă. Dar așa, când țara din punct de vedere al datoriilor se scufundă adânc și se apropie de … Groapa Marianelor, când oamenii își drămăluiesc cu multă grijă bănuții pentru că își dau seama ce urmează după alegeri, când istoria aproape că dispare din școli, ce motivație mai poate avea redeschiderea unor dosare peste care este praful de zeci și zeci de ani? Chiar nu există nimeni în România care să oprească o asemenea parascovenie? Președinție, Curte Constituțională, Guvern, Senat, Camera Deputaților și alte organisme care vă considerați democratice, drepte și în slujba poporului, chiar nu aveți niște pârghii de stopare a acestor inițiative, a acestor aberații? Sau vă favorizează extrem de mult năduful, zăpăceala, indignarea, dezorientarea și haosul în care se zbat românii? Tare cred că a doua întrebare este retorică, deja, pentru români…
Justiția cea ocupată cu aberații – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!
Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
În ce Matrix au trăit nostalgicii? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cred că sunt prea puțini românii care se pot lăuda că au ratat seria Matrix, iar pentru asta nu e de vină apetitul românului...
Editorial
AI și maimuțele – Dumitru MONACU, scriitor
Oriunde te duci și te întorci astăzi, este imposibil să nu auzi: „Nu mai găsești pe nimeni să muncească, dom’le!”, indiferent că e vorba...
Editorial
Prea măreț pentru o țară așa de mică – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Acum, că suntem în plină campanie electorală, principala preocupare a politicienilor e să arate cât de mult le pasă de soarta românilor. Și pentru...
Editorial
Combinagii și descurcăreți – Virgil COSMA, jurnalist
Ceea ce vedem acum pe listele din toată țara este rezultatul contraselecției din toți cei 34 ani de la schimbarea de regim. Este rezultatul...
Editorial
Liniște, că ăștia încă mai lucrează – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Acum, când au mai rămas puține zile până vom merge la urne, poate e cel mai potrivit moment să privim în urmă. Pentru că...
Editorial
Cetatea medievală – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă ar fi să asemăn cu ceva societatea românească contemporană, atunci, fără vreo reținere și fără echivoc m-aș gândi la o cetate medievală. O...
Editorial
Dar pe copii cine i-a învățat? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Au trecut treizeci și patru de ani de când am scăpat de Ceaușescu ca atare, dar se pare că fantoma lui o să ne...
Editorial
Fără scăpare – Dumitru MONACU, scriitor
Mă distrează la culme dihonia așezată pe încrengătura uselistă. Pasămite, Ciolacu și Ciucă sunt atât de sfădiți și cătrăniți, încât nici nu-și mai vorbesc....
Editorial
Statul, autopremiat pentru ineficiență – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Scandalul Nordis, deși departe de a fi încheiat, e băgat tot mai adânc sub preșul veșnicei delăsări românești. A fost ceva vâlvă în presă,...
Editorial
Banii pentru partide – Virgil COSMA, jurnalist
Pentru a avea democrație este nevoie de grupări conduse de lideri aleși din comunitate, care să exprime liber voința celor pe care îi reprezintă....
Editorial
„Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!” – Dumitru MONACU, scriitor
Cazul „Elisabeta Lipă” continuă să fie în prim planul vieții publice din Botoșani și nu numai, din două motive extrem de clare: notorietatea și...
Editorial
Ce face parlamentarul tău – Dumitru MONACU, scriitor
Zilele trecute am bătut străzile municipiului cu scopul de a mai afla ce gogorițe textuale ne prezintă partidele pe bannerele amplasate cu generozitate peste...
Editorial
Putem să-i sancționăm, dar o vom face? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Deși, oficial vorbind, campania electorală încă nu a început, avalanșa promisiunilor din categoria „lapte și miere” a pornit de ceva vreme pe panta demagogiei...
Editorial
Partide mari și mici, cauze și efecte – Dumitru MONACU, scriitor
Încet-încet, forfota din spatele bloc-starturilor s-a estompat, partidele politice clarificându-și listele electorale. Competitorii, adică viitorii parlamentari vor fierbe în foi de viță până în...
Editorial
Căutați inechitatea acolo unde e – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De multă vreme România o duce bine doar în declarațiile guvernanților și eventual în statisticile măsluite. O practică de pe vremea lui Ceaușescu, când...
Editorial
Care dintre alegeri contează – Virgil COSMA, scriitor
Am tot avertizat asupra uraganului financiar care se va abate asupra cetățenilor țării după dezmățul bugetar al politicienilor din acest an electoral. După ce...
Botoșani
cer fragmentat
6.6
°
C
6.6
°
6.6
°
50 %
1.9kmh
81 %
vin
11
°
sâm
7
°
Dum
10
°
lun
10
°
mar
7
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Cred că sunt prea puțini românii care se pot lăuda că au ratat seria Matrix, iar pentru asta nu e de vină apetitul românului...
EPIGRAMA ZILEI
Amantul lui nevastă-mea
Mi-e drag deși e nefiresc,
El fiind singurul ce vrea
Ceva ce nu mai folosesc...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...