„Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!” – Dumitru MONACU, scriitor

Cazul „Elisabeta Lipă” continuă să fie în prim planul vieții publice din Botoșani și nu numai, din două motive extrem de clare: notorietatea și anvergura numelui uneia dintre cele mai mari sportive a țării și evident, faptul că suntem în plină bătălie electorală. Tocmai de aceea, zilele trecute s-a mai consumat un episod din această tragicomedie, telenovelă sau, spus mai pe moldovenește, parascovenie născătoare de gâlceavă. Episodul de care vorbesc s-a petrecut în tabăra liberalilor, cu prilejul unei conferințe de presă. Înainte de a intra în subiect țin să felicit echipa liberală pentru această inițiativă de a ieși în fața „gloanțelor” ziariștilor și de a răspunde la întrebările lor pe loc și la obiect, spontan aș putea spune, nu prin comunicate, texte dospite sau clipuri cosmetizate și montate în studiouri. Astfel, în respectiva conferință de presă s-a avansat ideea de schimbare a denumirii Sălii Polivalente, idee preluată, întoarsă pe dos și răstălmăcită în fel și chip atât de către media locală cât și de mulți indivizi, pe rețelele de socializare. Din punctul meu de vedere, un punct neafectat nici de politică excesivă și nici de jurnalism la comandă pot afirma că fiecare dintre părți are în … parte dreptate. Astfel, o schimbare a denumirii respectivului edificiu ar putea fi luată în calcul dacă ceea ce a vrut să facă marea canotoare va fi considerat de către justiție drept o infracțiune. E limpede că nu poți pune pe frontispiciul Sălii Polivalente numele unui infractor! Izul penal al acestei afaceri se simte dar nu este întru totul clar, determinat și demonstrat. Deci pe jumătate, liberalii au dreptate. Dacă mai punem la socoteală și faptul că totul s-a petrecut instant, fără o mie de consultări, simulări și repetiții așa cum se întâmplă pe la partide în cazul când vin cu comunicatele lor în fața oamenilor, este evident că nu putem numi „gafă”, „populism” „prostie” sau altfel, această declarație. De partea cealaltă, a contestatarilor, dreptatea stă și ea într-o rână în sensul că da, într-adevăr, numele Elisabeta Lipă nu este unul de ici colea, sportiva având în spate un noian de medalii obținute prin multă muncă și multe sacrificii. Ceea ce nu mi se pare chiar ok este atitudinea unora care au catalogat afirmațiile din conferința de presă drept cele mai importante și primele inițiative ale echipei liberale în plan administrativ. Și aici, contestatarii au dreptate dar doar pe jumătate întrucât, componența Consiliului Local (majoritate covârșitoare PSD) nu lasă loc nici cât o centimă pentru trecerea prin vot a unei așa inițiative. Deci alarmă falsă, cum s-ar spune. Concluzia pe care trebuie să o tragem noi, cetățenii Botoșaniului este una singură: e campanie electorală și lupta se duce la baionetă. Fiecare atacă de oriunde pe adversari, aplicând parcă în practică o vorbă de duh a marelui Hagi: „Ai, n-ai mingea, tragi la poartă!” Cam asta se întâmplă pe piața politică botoșăneană. Se caută la adversari, precum acul în carul cu fân, orice derapaj, împleticire, ezitare sau lipsă de orientare și odată găsită, cotcodăcesc toate vuvuzelele de partid. Ceea ce este foarte rău întrucât în locul acestor erori de tip „epsilon” (pentru cei care au făcut școala la privat, asta înseamnă ceva mic-mic!) noi cetățenii dăm nas în nas cu zeci și sute de aberații legislative, juridice sau administrative și asta, la orice pas făcut în orice direcție. Întrucât de ani și ani de zile scriu și le descriu cu subiect și predicat pe toate acestea (de fapt, doar o mică parte întrucât toate anomaliile din ultimii 35 de ani, ca să le inventariez, mi-ar mai trebui cam tot atâta timp!) nu vă voi mai obosi privirea și gândirea cu ele. Oricum, nimeni nu ia în seamă ceea ce afectează negativ cetățeanul! Totul trebuie să pară bine și frumos până la vot după care, Dumnezeu cu mila! Revenind la subiect, concluzia mea este că Elisabeta Lipă a încercat o „haiducească” din aia de-a noastră cu scopul de a face ca niște bani să ajungă prin alte zone. Colegi, partid, portofelul propriu, nici nu mai contează. Ce mă surprinde este naivitatea de care a dat dovadă crezând că în politică se poate orice. Da, se poate dar numai când te „lupți” cu electoratul cel uituc și dezorientat. Când intră însă în scenă concurența (alți politruci, adică!), situația se schimbă. Nota de plată pentru „haiducească” va fi piperată și va consta în mânjirea numelui și activității ei profesionale ceea ce va determina un efect secundar dar primordial: pierderea multor procente la alegeri și implicit a unui deputat pentru PSD Botoșani. În favoarea concurenței de care aminteam mai sus, firește!