Pro-ruşii vor să creeze în regiunile Doneţk şi Lugansk un nou stat, Malorusia.
Autorităţile separatiste din estul Ucrainei, care se opun puterii de la Kiev, au anunţat ieri că intenţionează să creeze un nou stat menit să înlocuiască Ucraina, cu capitala în regiunile aflate sub controlul lor, relatează Agerpres.
Conform proiectului prezentat de rebelii pro-ruşi, noul stat, care nu are nicio şansă să vadă lumina zilei, notează AFP, ar fi creat în urma unui referendum organizat în toată Ucraina şi va fi numit „Mica Rusie” (Malorusia), un termen care a desemnat în epoca ţaristă teritoriile ce corespund în mare Ucrainei moderne.
Noul stat ar include Ucraina actuală, cu excepţia Crimeei, anexată în martie 2014 de Rusia, şi capitala sa ar fi Doneţk, unul din bastioanele separatiste, în timp ce Kievul ar avea statutul de „centru istoric cultural”. Constituirea viitorului stat a fost prezentată ieri de liderul autoproclamatei „republici populare Doneţk” (DNR), Aleksandr Zaharcenko.
Publicat de agenţia de presă a autorităţilor separatiste, anunţul face cunoscut faptul că reprezentanţii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, precum şi cei din 19 regiuni ale Ucrainei, au convenit să „anunţe proclamarea unui nou stat, care va fi moştenitorul Ucrainei”.
Acest anunţ a luat însă prin surprindere autorităţile „republicii” Lugansk (LNR). Serviciul de presă al liderului LNR, Igor Plotniţki, a anunţat că acesta din urmă nu a fost consultat în legătură cu acest proiect.
Ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin, a ridiculizat pe Twitter acest „spectacol… al marionetelor Kremlinului”.
„Acest anunţ poate bloca procesul negocierilor” de pace, a declarat la rândul său pentru canalul de televiziune „112 Ucraina” Evgheni Marciuk, un emisar al Kremlinului la negocierile de pace cu rebelii.
Franţa, unul dintre garanţii acordurilor de pace, a cerut la rândul său „Rusiei să denunţe această situaţie, care reprezintă o încălcare a acordurilor de la Minsk” şi care „trădează spiritul negocierilor”. „Acordurile de la Minsk… sunt singurul cadru acceptat de toate părţile pentru a se ajunge la o soluţionare paşnică şi durabilă a crizei”, a afirmat Ministerul de Externe francez într-un comunicat.
DPA aminteşte că în două regiuni estice ale Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, a izbucnit o rebeliune în urmă cu trei ani, când Kievul l-a alungat pe preşedintele său pro-rus din acea vreme, Viktor Ianukovici, în contextul unor proteste de masă care făceau apel la strângerea legăturilor cu Occidentul.
Rusia a condamnat înlăturarea lui Ianukovici, considerând-o o lovitură de stat pusă la cale de către Occident şi a răspuns cu anexarea Peninsulei Crimeea, regiune sudică a Ucrainei unde există o mare bază navală rusă la Marea Neagră.
Moscova a susţinut în mod deschis cauza rebelilor din regiunile estice ale Ucrainei, dar a dezminţit categoric acuzaţiile guvernului ucrainean că trimite soldaţi şi muniţii pentru a întreţine conflictul armat.
Potrivit unor estimări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), circa 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest conflict. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care monitorizează în mod independent situaţia din estul Ucrainei, a făcut apel la ambele părţi să înceteze vărsarea de sânge.
