Liderul catalan nu recunoaşte demiterea sa de către oficialii de la Madrid şi susţine că va continua să-şi exercite puterea din exil.
Fostul premier catalan Carles Puigdemont a anunţat ieri la Bruxelles crearea unei „structuri stabile” care să coordoneze din Belgia guvernul său pe care-l consideră „legitim” şi a stabilit o „foaie de parcurs” ce are ca obiectiv victoria secesionismului catalan la alegerile anticipate din 21 decembrie, precum şi eliberarea „deţinuţilor politici”, el criticând totodată lipsa de reacţie a UE în faţa „acţiunilor represive” ale autorităţilor spaniole, transmite agenţia EFE.
Într-o „Scrisoare din Belgia”, ţara unde a venit pentru a nu fi arestat de autorităţile spaniole, Puigdemont se adresează catalanilor, afirmând că înţelege „dezorientarea provocată de lipsa răspunsurilor noastre rapide în faţa atacurilor disproporţionate împotriva reprezentanţilor instituţiilor catalane legitime”.
În acest „context complex”, fostul şef al executivului catalan susţine în scrisoarea publicată de mai multe media că „guvernul legitim” îşi va îndeplini obligaţiile. „Sprijiniţi de o structură stabilă pe care o punem astăzi în funcţiune pentru a coordona acţiunile guvernului”, va fi denunţată „politizarea justiţiei spaniole, lipsa ei de imparţialitate, intenţia ei de a judeca ideile politice”, subliniază Carles Puigdemont în mesajul său.
Această „structură” la care el face referire va reafirma „sprijinul poporului catalan pentru dreptul la autodeterminare, pentru dialog şi o soluţie negociată”. Puigdemont critică totodată ceea ce numeşte „declinul democraţiei în statul spaniol, abuzurile tolerate de Uniunea Europeană, care a acoperit în mod ruşinos acţiunile represive spaniole”. Acum, „trebuie să-i îndepărtăm în mod democratic din instituţiile noastre pe cei care au dorit să le confişte printr-o lovitură de stat”, iar în contextul măsurilor aplicate de guvernul spaniol „foaia de parcurs pentru săptămânile următoare este clară şi limpede”, continuă fostul premier catalan, făcând referire la acţiunea guvernului de la Madrid de a pune Catalonia sub tutelă după adoptarea declaraţiei de independenţă de parlamentul acesteia, în prezent dizolvat, la fel ca şi guvernul lui Puigdemont. Un „element central al foii de parcurs” este „obţinerea eliberării deţinuţilor politici sechestraţi de statul spaniol”, precizează el. „Din acest motiv considerăm alegerile pe care ni le-a impus statul spaniol pentru ziua de 21 (decembrie) ca pe o provocare de a ne recâştiga deplin democraţia, fără prizonieri, fără răzbunări, fără impuneri, fără violenţă şi privind către viitor, dialog şi consens”, conchide liderul separatist catalan.
Carles Puigdemont s-a refugiat în Belgia împreună cu patru dintre membrii cabinetului său, încercând astfel să nu ajungă pe mâna justiţiei spaniole, pe care o consideră politizată. După ce autorităţile de la Madrid au emis mandate europene de arestare pe numele lor, ei s-au predat justiţiei belgiene, care i-a eliberat condiţionat în aşteptarea deciziei privind extrădarea către Spania. Foştii membri ai guvernului catalan care au rămas în Spania au fost deja inculpaţi pentru mai multe capete de acuzare – inclusiv rebeliune, răzvrătire şi deturnare de fonduri – şi sunt în prezent în arest, cu excepţia unuia singur care a fost eliberat pe cauţiune şi îşi dăduse demisia din guvern înaintea autoproclamării independenţei.
De asemenea, fosta preşedintă a parlamentului regional catalan, Carme Forcadell, şi cei cinci vicepreşedinţi sunt audiaţi ieri în faţa Curţii Supreme de Justiţie a Spaniei în vederea unei posibile
