spot_img
vineri, aprilie 26, 2024
AcasăInternaționalDescoperire uriaşă în lupta cu autismul

Descoperire uriaşă în lupta cu autismul

Cercetătorii israelieni au descoperit legături între substanțele chimice din creier și autism, cu implicații în tratarea mai multor afecțiuni neurologice.

Un nou studiu condus de Dr. Haitham Amal și echipa sa de la Școala de Farmacie din cadrul Facultății de Medicină a Universității Ebraice din Ierusalim a descoperit o legătură directă între nivelurile de oxid nitric (NO) din creier și autism. Studiul a fost publicat lunea trecută în prestigioasa revistă „Advanced Science”.

Conform universității, studiul a demonstrat că indicatorii de autism cresc pe măsură ce nivelul de oxid nitric (NO) crește în creier, acesta fiind un mecanism al autismului necunoscut până acum. Dimpotrivă, în cazurile în care nivelurile de oxid nitric din creierul șoarecilor de laborator pe care s-au efectuat teste au fost scăzute într-o manieră proactivă și controlată, indicatorii de autism și comportamentul specific autismului au scăzut în mod corespunzător.

Echipa de oameni de știință care au condus lucrările împreună cu dr. Amal îi include pe Dr. Manish Tripathi, Shashank Ojha, Maryam Kartawy și Wajeha Hamoudi.

„Cercetarea noastră a arătat – într-un mod extraordinar – că inhibarea producției de NO, în special în celulele neuronale cerebrale în modelele de șoareci cu autism, determină o scădere a simptomelor asemănătoare autismului”, a explicat Dr. Amal.

„Prin inhibarea producției de NO pe animalele de laborator, acestea au devenit mai «sociale» și s-a observat mai puțină repetitivitate în comportamentul lor. În plus, animalele au manifestat interes pentru obiecte noi și au fost mai puțin anxioase. În cele din urmă, scăderea nivelurilor de NO a dus la o îmbunătățire semnificativă a indicilor neuronali”, a continuat el.

„Rezultatele pe modele de șoareci au fost corelate cu celulele stem care au fost prelevate de la copii cu autism, precum și cu probe de sânge prelevate de la copii cu autism cu funcționare scăzută”, a mai specificat doctorul.

Dr. Amal a concluzionat că această cercetare reprezintă un progres semnificativ în cercetarea autismului, fiind prima legătură directă făcută între o creștere a concentrației de NO în creier și comportamentul autist. Această descoperire poate avea implicații asupra relației dintre NO și alte boli neurologice, cum ar fi Alzheimer, sau boli psihiatrice, cum ar fi schizofrenia și tulburarea bipolară. Am speranța că, odată cu noua noastră înțelegere a mecanismului NO, putem începe să dezvoltăm medicamente terapeutice și să ajutăm milioane de copii și adulți care trăiesc cu autism în întreaga lume”.

Descoperirea cercetătorilor din Israel este una importantă în contextul în care sute de milioane de oameni suferă de afecțiunile pe care dr. Amal speră să le poată trata pornind de la noua descoperire a echipei sale.

Tulburările de spectru autist afectează aproximativ 168 de milioane de persoane din întreaga lume – mai mulți bărbați decât femei, explică The Jerusalem Post. Se caracterizează prin anomalii în interacțiunile sociale, deficite în comunicare, interese limitate și comportament repetitiv. În Israel, au fost diagnosticați peste 30.000 de copii cu vârsta de până la 18 ani. În SUA, autismul este cea mai frecventă tulburare de dezvoltare, una din 44 de persoane cu vârsta sub 21 de ani făcând parte din acest spectru.

Autismul este un subiect cu o istorie deosebit de complicată, iar înțelegerea umană asupra condiției este încă destul de limitată – la urma urmei, oamenii de știință au început să studieze și să înțeleagă autismul relativ recent.

Primul pacient diagnosticat vreodată cu autism încă trăieşte

De fapt, un lucru puțin cunoscut este că prima persoană diagnosticată cu autism este încă în viață. Donald Gray Triplett s-a născut în 1933 în statul american Mississippi, iar încă de la o vârstă fragedă, el a demonstrat anumite particularități de comportament care i-au îngrijorat pe părinții săi, care deși nu puteau înțelege de ce fiul lor de altfel înzestrat intelectual era diferit față de ceilalți copii, au căutat ajutorul unui specialist, scrie BBC.

Astfel, în 1938, Donald a ajuns în fața doctorului Leo Kanner, în Baltimore. Doctorul a realizat că se confruntă cu o condiție necunoscută până la acel moment, iar ulterior, Donald va fi clasificat drept “Cazul 1” în lucrarea “Autistic Disturbances of Affective Contact”, scrisă și publicată de Leo Kanner în 1943 în baza cercetării cazului lui Donald și a altor 10 copii aflați în situații similare.

Leo Kanner a descris pentru prima oară condiția pe care el a numit-o „autism infantil timpuriu”, iar decadele de cercetare și controverse ce au urmat au dus în final la ceea ce cunoaștem astăzi drept “Autism Spectrum Disorder” (Tulburarea de Spectru Autist), o condiție care afectează oameni în întreaga lume, indiferent de etnie, rasă, sex sau circumstanțe socio-economice, potrivit Institutului Național al Sănătății Mentale din Statele Unite.

În prezent, înțelegem mintea umană și cum se dezvoltă ea mai bine decât în oricare alt punct în istorie, iar dovada clară este descoperirea recentă a doctorului Haitham Amal și a echipei sale, doar un nou pas al unei călătorii care a început cu zeci de ani în urmă.

 

Deja ai votat!
Botoșani
nori împrăștiați
15.6 ° C
17 °
15 °
48 %
2.5kmh
46 %
vin
14 °
sâm
18 °
Dum
21 °
lun
20 °
mar
20 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Cei de la spital au blocat accesul pentru maşinile ce încurcă pompierii ca să iasă şi ei măcar o dată bine la simularea de...

EDITORIAL

Dintre toți politicienii de top ai României de azi, Marcel Ciolacu este, fără îndoială, un personaj aparte care a înțeles cel mai bine ce...

EPIGRAMA ZILEI

Ne țin calea, mai mult goale, Cu sânii în vânt, frivoli, Unele ne bagă-n boale, Altele în ... boli!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...