sâmbătă, iulie 2, 2022
AcasăLocalTârgul Darabani împlinește 185 de ani de la înființare

Târgul Darabani împlinește 185 de ani de la înființare

Astăzi, 21 iunie, locuitorii orașului Darabani sărbătoresc 185 de ani de la înființarea târgului.

În anul 1837, la această dată, Theodor Balș obținea de la domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, Hrisovul Gospod Nr. 28, prin care localității Darabani i se atribuia statutul de târg. Dezvoltarea rapidă a Darabaniului a fost rezultatul acțiunilor întreprinse de familia Balș, influența acesteia fiind una benefică și cu viziune pentru viitor.

„La 21 iunie 1837, hatmanul Theodor Balș, proprietarul de atunci al moșiei Darabanilor, primea de la domnitorul Mihail Sturdza Hrisovul Gospod No. 28, actul de naștere al târgului nostru. Acum, la 185 de ani de la acel moment, ne exprimăm gratitudinea pentru înaintași și asigurăm urmașii că vor primi moștenire o localitate aflată pe drumul modernizării. La mulți ani Darabani, la mulți ani dărăbăneni!”, a transmis primarul orașului Darabani, Mihai-Alin Gîrbaci.

Căbiceni, prima denumire a orașului Darabani

Theodor Balș

Numele localității Darabani este de ordin toponimic. Alexandru Calimachi, domn al Moldovei între 1806-1819, a hotărât în anul 1815 să înființeze la Căbiceni, prima denumire a localității, ținutul Dorohoi, un corp de pază din oastea dărăbanilor.

Această hotărâre pusă în aplicare, a stârnit atât curiozitatea, cât și entuziasmul localnicilor. Cum limba și mentalitatea sunt într-o continuă transformare, locuitorii Căbiceniului au început să-și numească localitatea Darabani, în cinstea militarilor darabani. Prima ștampilă a localității, precum și hrisovul de înființare a târgului este din 1837, a precizat istoricul Octav Teioșanu în cartea sa „Monografia Laconică a Localității Darabani”, ediția a II-a.

Loc învăluit de legende

Nordul județului se dovedește a fi o zonă bogată în obiective turistice cu încărcătură istorică. Printre acestea se află și celebra Poiană a celor 4 Stejari.

Potrivit folclorului local, există trei versiuni cu privire la plantarea celor patru stejari de către Ștefan cel Mare, care trăiesc încă din secolul al XV-lea, asta însemnând aproximativ 500 de ani.

Octav Teioșanu, profesor de istorie, spune că cea mai plauzibilă versiune a povestii plantării celor patru stejari este cea potrivit căreia, după ce a ajuns pe tronul Moldovei, în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a dat ordin oastei care, în frunte cu el, a pornit spre prinderea ucigașului tatălui său, adică pe unchiul său, Petru Aron, acesta făcând mai multe incursiuni în Polonia din același motiv.

În una dintre expedițiile sale de prindere a lui Petru Aron, între 1457-1459, a făcut un popas undeva la nordul localității Căbiceni, actualul Darabani, ca să se odihnească și ca să mănânce, și deși zona era plină de păduri, locul unde s-au așezat ei era lipsit de umbră, motiv pentru care Ștefan cel Mare a ordonat soldaților săi să planteze la o distanță de aproximativ 15 metri unul de altul, 4 stejari, într-un pătrat.

Cea de-a doua versiune este legată de expediția împotriva tătarilor de la 20 august 1470

În vara lui 1470, hanul tătar Mamac, ce-și avea sălașurile pe Volga, a înaintat în căutare de pradă și a ajuns la Nistru. Și-a împărțit oastea de călăreți războinici în trei coloane pe care le-a trimis după pradă în trei direcții diferite. Astfel, prima s-a dus către Jîtomîr, în Ucraina de astăzi, a doua către Terebovlea, tot în ținuturile ucrainene de astăzi, dar pe atunci posesiuni poloneze, și cea de-a treia, fiind în zona de nord a Moldovei. Astfel, când s-au reîntors, negăsind un loc cu umbră unde să poată să se odihnească și să mănânce, Ștefan cel Mare ar fi plantat acești 4 stejari.

Cea de-a treia versiune, potrivit lui Octav Teioșanu, este legată de momentul când Cazimir al IV-lea a încercat să-și impună unul dintre cei patru fii ai săi, ca domni ai Moldovei, în anul 1497. Ștefan cel Mare a plecat în fruntea armatei spre bătălia care s-a dat la Codrii Cosminului, unde domnitorul a obținut o strălucită victorie. La întoarcerea în Moldova, pentru că nu s-a întors pe același drum, Ștefan cel Mare ar fi plantat acești patru stejari din aceleași motive ca în versiunile reliefate anterior.

Conacul Balș

Deja ai votat!
Botoșani
cer senin
32.1 ° C
35.6 °
31.6 °
26 %
3.3kmh
4 %
sâm
35 °
Dum
32 °
lun
33 °
mar
33 °
mie
26 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9464

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

De când cu scumpirile astea la carburanți, altfel se merge la supermarket.

EDITORIAL

Pentru a înțelege de ce nu e apă în județ, e nevoie de o foarte succintă recapitulare. Regia de apă, subordonată CJ, e căpușată...

EPIGRAMA ZILEI

Din cauza unui singur ins Cu aberantul lui război, Rusofobia s-a extins Mai abitir ca Sars Cov 2! - Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...