Doar 11% dintre elevii români înțeleg un text citit, sunt capabili să extragă din el o informație și chiar să-l evalueze, arată Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România. În mod surprinzător, zonele considerate mai sărace ale României, stau cel mai bine la capacitatea de înţelegere a elevilor. Experții atrag atenția că problema este una gravă.
Potrivit unui stdiu recent, un procent îngrijorător de elevi (42%) din clasele I-VIII sunt analfabeți funcțional, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație, în timp ce aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria de „minim funcțional“. Doar 11% dintre elevii români au obținut scorul „funcțional“, adică au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris, arată cel mai nou raport de literație, lansat de BRIO, platforma care folosește un sistem de testare standardizată conceput în conformitate cu cele mai riguroase standarde globale de către specialiști în psihometrie.
Rezultatele în detaliu
Rezultatele raportului arată că există o diferență mică între fete și băieți în ceea ce privește literația. Astfel, 40% dintre fete se situează în zona de nefuncționalitate, în timp ce băieții înregistrează un procent ușor mai mare, de aproape 44%. Cea mai mare diferență o regăsim în categoria de funcționalitate înaltă, unde fetele conduc la o diferență de aproape 4 puncte: 13,25% față de 9,27%.
Legat de acest lucru, Gabi Bartic, CEO al platformei BRIO, a explicat că „fetele sunt mai analitice în general, prin construcție, și din acest motiv există diferențe, și ele există și la nivelul testelor PISA (…) Întotdeauna fetele vor avea un rezultat mai bun la înțelegerea textului și la utilizarea informațiilor din text decât băieții. Băieții vor fi întotdeauna mai buni pe zona de numerație și literație științifică“, a arătat acesta.
Din punct de vedere geografic, cei mai mulți copii analfabeți funcțional se află în regiunea de Vest – Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. La polul opus se află partea de Est a țării, respectiv județe Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
Intră nefuncționali în școală și ies la fel
Documentul arată și că, din păcate, „după finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare“. Acesta surprinde o scădere a nivelului de nefuncționalitate cu doar 4% și o creștere a nivelului de funcționalitate înaltă cu doar 1,5%.
„Copiii intră nefuncționali în școală și ies nefuncționali din școală. Ies cu multe cunoștințe, dar nu și cu capacitatea de a înțelege textele citite (…) Analfabetismul funcțional nu dispare la ieșirea copilului din sistemul de educație formală, e o umbră care merge cu el toată viața și care-i acoperă mare parte din viață, împiedicându-l să progreseze în vreun fel ca individ. Vom avea niște viitori adulți incapabili să citească un contract de muncă. Este o problemă națională și nu este una a copiilor, ci a întregului sistem și a noastră ca societate“, a mai spus Gabi Bartic, CEO BRIO.
În același timp, ea a precizat și câteva din consecințele analfabetismului funcțional, respectiv: o viață săracă din cauza nivelului scăzut de educație și venitul mic obținut la un job prost plătit, o sănătate fizică slabă și o speranță de viață scăzută. „Avem o problemă mare cât o țară: acei copii, care nu au nicio vină că noi nu îi învățăm cum să învețe, ne vor fi doctori, avocați, contabili, ingineri, ne vor face legi. Nu peste mult timp, acei copii de care noi nu ne-am ocupat vor fi adulți și vor decide și pentru noi diverse lucruri. Sau, cel mult, vor face asta cot la cot cu noi. Acei copii vor fi victimele unei societăți care s-a uitat, perseverent și consecvent, în altă parte“, a mai scris Gabi Bartic pe Facebook.
Elevii, împărțiți în categorii
Gabriel Diaconu, medic psihiatru, critică sistemul de învățământ românesc care, potrivit lui, împarte elevii în două categorii și spune că „e vizibil că actualul ecosistem de predare/formare școlară nu respectă nici realități psihologice, nici nevoi sociale, și în cele din urmă subscrie principiului «garbage in/garbage out» (n.r. – gunoi intră/gunoi iese)“. El subliniază că dovada „e că, la sfârșitul ciclurilor de formare până la nivel universitar, disproporționat de mulți dintre cei care, pe date, n-ar fi trebuit să ajungă vreodată să facă o facultate totuși obțin o diplomă pe care n-o vor folosi, de fapt, niciodată. Pentru că își vor lua competențe din terțe surse sau vor urma alte căi de formare profesională, astfel încât să ocupe totuși poziții pe piața muncii adecvate“.
Ministrul Educației, Ligia Deca, speră ca până în 2030 să reducă cu 50% rata de analfabetism funcțional. „Gradul de alfabetizare al unei națiuni este direct proporțional cu gradul de democrație al acesteia, iar cifrele ne arată un viitor gri închis“, a reacționat Gabriela Mereuță, fondator al comunității „Ce le citim copiilor“ și creator al editurii Signatura legat de raport.
Pe lângă efortul de la clasă, ea susține că este fundamental și urgent un obicei de a citi și discuta despre texte în familie. „Să ne facem timp pentru copiii noștri pentru ca zilnic să le citim de la începutul vieții, să dialogăm cu ei pe baza textelor pe care le citim, creându-ne această rutină în mediul familial și prelungind-o până la orice vârstă simțim că este necesar să purtăm cu ei dialoguri pe diverse conținuturi și teme, să îi sprijinim să le înțeleagă și chiar noi să le înțelegem mai bine“.
În ce constă testul
Testele BRIO măsoară nivelul de performanță pe trei categorii de competențe: localizarea informațiilor (accesarea și desprinderea informațiilor de interes din text, localizarea și selectarea părților relevante din text); înțelegerea textului (atât a sensului literal, cât și prin integrarea informațiilor și generarea de inferențe) și sintetizarea informațiilor, ideilor din text (care este premisa evaluării și reflecției asupra textului). Fiecare test este generat la comandă, astfel încât doi elevi care se testează în același timp să nu primească teste identice. Totuși, pe baza parametrilor itemilor din sistem, sunt generate întotdeauna teste echivalente ca nivel de dificultate.
Testul de literație BRIO are un timp de rezolvare cuprins între 60 și 90 de minute, alocat automat de către sistem în funcție de nivelul clasei de testare selectat (clasele I-VIII) și oferă elevului acces la un set de probleme. În urma testării, persoana primește rezultatele care sunt prezentate sub forma „Indicelui de literație“, un scor care poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). „Scorul total reflectă nivelul general al competenței de literație, capacitatea generală a elevului de a procesa textul citit în cursul testării“, se arată în raport.
Raportul a fost realizat în baza a aproximativ 15.000 de teste valide efectuate de elevi din clasele I-VIII, în perioada aprilie 2022 – martie 2023, din toate regiunile țării. Aceștia au putut face testul gratuit, în baza unui cont pe platforma BRIO, unde se realizează procesul de generare și administrare a testului, se gestionează sesiunile active și sesiunile finalizate ale elevilor, sunt centralizate rezultate și rapoarte de evaluare ale acestora și se poate identifica și monitoriza progresul elevilor testați.
