Dosarul „Bota”, cunoscut și sub numele de „Baroul paralel” sau „Războiul robelor”, a ajuns la un final surprinzător marți, odată cu pronunțarea hotărârii finale de către magistrații de la Curtea de Apel Suceava. Decizia răstoarnă verdictul de la Tribunalul Suceava, stabilind că cei denumiți „avocați” în cadrul acestui barou paralel nu aveau dreptul să practice această profesie. Cu toate acestea, toți inculpații au scăpat de condamnări, întrucât faptele s-au prescris.
Cei nouă inculpați, printre care se numără Pompiliu Bota, Daniela Brândușa Maxim, Dumitru Roland Mîndrilă, botoșăneanul Marian Jurgiu și alții, fuseseră inițial achitați la instanța de fond, în ciuda acuzațiilor că ar fi înșelat oamenii, prezentându-se drept avocați în cadrul unui barou paralel.
Dosar cu peste trei mii de infracţiuni
Dosarul „Bota” a fost unul de amploare, implicând peste 3.200 de infracțiuni. Anchetatorii au estimat un prejudiciu de trei milioane de euro, inclusiv sumele provenite din evaziune fiscală. În total, 21 de inculpați și 3.324 de făptuitori, membri ai baroului paralel din toată țara, au fost implicați în această rețea. Cercetările au vizat 4.293 de infracțiuni și acte materiale ale acestora.
Rechizitoriul a fost un document impresionant, cu aproape o mie de file, iar în faza de urmărire penală la dosar s-au adunat peste 20.000 de pagini. Din cei 21 de inculpați, nouă au fost trimiși în judecată, iar în cazul altor 12 avocați, faptele au fost considerate minore, soluționându-se cu sancțiuni administrative.
Pompiliu Bota, „părintele” acestui barou, a fost primul pe lista inculpaților. Acuzațiile împotriva sa includ manipularea sistemului judiciar din România. Ancheta a scos la iveală că Bota a înființat asociații de binefacere și, ulterior, a creat un barou paralel, extinzându-și afacerea ilegală pe întreg teritoriul țării.
Acest dosar complex a inclus și alte personaje notabile, precum botoșăneanul Ionel Marian Jurgiu, acuzat de numeroase infracțiuni, inclusiv înșelăciune și fals în înscrisuri, în special în dauna victimelor accidentelor rutiere. Jurgiu ar fi profitat de starea emoțională a celor afectați, reprezentându-i ilegal în instanță și însușindu-și sume semnificative din despăgubirile pe care aceștia le-ar fi primit legal.
