Radiografia presei Româneşti în plin an electoral. Monitorul este singurul ziar din Botoșani menţionat

Peste două miliarde de oameni vor vota în lume în 2024. România are și ea un an încărcat electoral, cu patru runde de alegeri începând cu iunie 2024. Radiografia presei, făcută de CJI, surprinde cel mai bine lipsurile pe care „a patra putere în stat” le are în an electoral.

Anul super-electoral vine după pandemia de Covid-19, urmată de invadarea Ucrainei de către Rusia, război ce continuă la graniță de peste doi ani.

În acest context Cristina Lupu, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, a realizat o analiză a mass-media din România pornind de la întrebarea „Cât de pregătită este presa din România să își îndeplinească mandatul public într-unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească?”.

Concluziile radiografiei sunt îngrijorătoare, deoarece arată că aceasta este prea puțin, spre deloc, pregătită. Oboseala, lipsa de resurse financiare independente de constrângeri politice sau economice, blocarea informațiilor de interes public, banii publici care intră netransparent în presă de la partide și instituții publice, acapararea presei mainstream de către politic sau comercial, dependența de rețelele sociale și modul în care s-a transformat consumul nostru de informații, hărțuirea, procesele și disprețul pentru protejarea jurnaliștilor – toate acestea pictează un tablou sumbru.

Cu venituri mici din zona comercială și de la public, presa din România se zbate între două realități. O parte trăiește, uneori foarte bine, din banii publici, fie că vin de la partidele politice sau din contracte de publicitate alocate de instituții publice, centrale sau locale. O alta se chinuie să opereze încercând să atragă donații, granturi sau puținele contracte de publicitate comercială care nu se duc la marile trusturi media. Într-o luptă pentru încredere și relevanță, această parte din media încearcă să descopere cum să supraviețuiască.
Exemplele de succes sunt rare, iar modelele imposibil de reprodus pe scară largă.

„Emoțiile, fricile, neputințele și lipsa de informații reale vor fi factori decisivi în cabina de vot”

„Spațiul public abundă în comunicate de presă și declarații de Facebook livrate pe post de știri, iar vidul de încredere este umplut de rețelele sociale și de către cei care comunică eficient acolo. Fără jurnalism puternic, în 2024, spațiul informațional va fi dominat de balast, zgomot și informații livrate de oamenii politici care nu vor putea fi verificate sau puse în context ușor de către cei cărora li se va cere votul. Emoțiile, fricile, neputințele și lipsa de informații reale vor fi factori decisivi în cabina de vot”, arată Cristina Lupu. Aceasta a stat de vorbă cu mai muţi jurnalişti influenţi, atât din presa naţională, cât şi o serie de persoane reprezentative pentru presa locală din România. Monitorul de Botoşani este singurul ziar din judeţ, dintre cele aproximativ 30, care se proclamează a fi presă, care a fost menţionat în acest studiu.

Una dintre principalele probleme remarcate de cei de la CJI în radiografia presei în an electoral a fost finanţarea „pe sub mână” venită de la partidele politice, către presa locală, şi nu numai, în schimbul unei tăceri evidente sau, din contra a unei vocalizări exagerate împotriva adversarilor.

Vlad Stoicescu, fondator Dela0, consideră că „finanțarea netransparentă este probabil cea mai neagră problemă a presei din România din momentul de față, și este cea care ne va afecta pe toți în 2024, chiar dacă nu ne dăm seama de lucrul ăsta.”

Deși mai avem câteva luni până la startul efectiv al campaniilor electorale, Stoicescu spune că, „în România, campania nu încetează de ani de zile, pentru că există acest mecanism de finanțare a presei din subvenția pe care partidele o primesc de la stat. Practic, campania se întâmplă în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare lună.”

„Banii de publicitate din subvenția pentru partide nu ajung în local”

Mecanismul finanțării acestor instituții media este explicat și de Cătălin Moraru, redactorul şef al Monitorul de Botoşani. „Trebuie să înțelegem că banii de publicitate din subvenția pentru partide nu ajung în local, ci rămân la presa din București. Banii locali vin prin diverse instituții, prin diverse firme de partid, pentru că nu este scump – 300 de lei pe lună, 500 de lei pe lună. Deci despre banii ăștia vorbim, mărunțiș, dar cei care sunt relativ importanți și au accesări, deci au influență, adună bani frumoși.

Noi le spunem ziariști de o friptură, așa este, dar când iei din 30 de instituții, plus 20 de primării din județ, deja discutăm altfel. E o comună de lângă Botoșani care are douăzeci și ceva de contracte de publicitate cu diverse vehicule media. De banii ăia puteau să le trimită SMS-uri fiecărui om din comună și ieșeau mai ieftin”, a concluzionat redactorul-şef al Monitorul de Botoşani.

„Noncombatul media e contrar însăși misiunii jurnalistului”

Mona Dîrțu, editor PressOne și jurnalist cu peste 30 de ani de experiență, spune și ea că dependența presei de aceste venituri alocate de politic pentru „presă și propagandă” distorsionează sever agendele editoriale – fie prin așa-numitele „știri pozitive” nemarcate, a căror menire e să servească agendele actorilor politici, nu ale publicului; fie prin non-combat jurnalistic în cazul unor subiecte de interes public, dar care ar putea deranja politicienii aflați la putere. „Noncombatul media, care e contrar însăși misiunii jurnalistului, e cumpărat cu bani publici cheltuiți complet netransparent, în afara campaniilor electorale, pe «materiale pozitive» fără marcaj publicitar. Interesul politicului ajunge să fie perfect aliniat, astfel, cu interesul proprietarilor de presă – o aliniere toxică, contra naturii.” 

Până și în cazul fotografiilor publicate de presa locală, se vede influenţa de partid, observată şi de organizaţiile de monitorizare. „Mai mult de jumătate din publicul care deschide un cotidian local sau un site de știri dintr-un județ sau o regiune este expus constant, chiar și în situația fericită în care textul conține informații corect prezentate din punct de vedere jurnalistic, fotografiilor favorabile pe care politicienii și decidenții locali le consideră demne de publicat”, spune Octav Ganea , fotojurnalist coordinator și managing partner al agenției Inquam Photos.

Ce este CJI

Realizarea raportului „Starea mass-media din România în anul super-electoral 2024” a fost coordonată de către Centrul pentru Jurnalism Independent. Radiografia presei făcută de CJI în an electoral a fost publicată cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România.

Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizație non-guvernamentală activă de peste 29 de ani în protejarea democrației și a celor care cred în valorile sale. CJI activează în slujba libertății de exprimare și a educației. Peste 15.000 de profesioniști media, 4.500 de profesori și 100.000 de elevi au trecut pragul CJI de-a lungul timpului.