Astăzi, creştinii ortodocşi şi cei catolici sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, sau Sfânta Maria Mică. Este prima mare sărbătoare de după 1 septembrie, dată la care a început un an nou bisericesc. Naşterea Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă.
Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului Iisus Hristos, a fost fiica drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana, care trăiau în oraşul Nazaret. Ioachim şi Ana duceau o viaţă de înfrânare şi sfinţenie, iar cea mai mare dorinţă a lor era aceea de a avea un copil. Ajunşi la o vârstă înaintată, ei începuseră să-şi piardă speranţa, dar s-au rugat cu lacrimi lui Dumnezeu pentru a avea şi ei un copil. Îngerul Domnului, Arhanghelul Gavriil, s-a înfăţişat separat atât lui Ioachim, cât şi Anei şi le-a spus că vor avea o fetiţă, iar ea îl va naşte pe Iisus, Mântuitorul lumii. “Şi se va numi Maria”, le-a spus îngerul.
Sfânta Fecioară Maria a fost o persoană desăvârşită încă de când s-a născut, aşa cum li s-a vestit Sfinților și Drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana.
Sărbătoarea de astăzi este deosebită prin aceea că Maica Domnului se regăseşte mereu în rugăciunile noastre, ea fiind mijlocitoarea rugăciunilor noastre la Iisus Hristos.
Astăzi mii de botoşăneni îşi vor sărbători şi onomastica. Tot astăzi este hramul multor biserici şi comunităţi din judeţ.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioarei Maria.
