Cum putea să arate primul dintre catastifele pe care le-a avut târgul Botoşanilor? Fără îndoială că, asemenea peceţii vechi a târgului, aspectul său era mai îngrijit decât cel al catastifelor ce îi vor urma. Descriind „Catastihul breslei blănarilor” din Botoşani, Iorga arată că acesta era „un registru lungăreţ legat în piele”, care începe cu privilegiul de întemeiere a breslei dat de mitropolitul de atunci. La fel trebuie să fi fost şi cu primul „catastih” al târgului Botoşani. Primul act, care credem că era chiar cel original, cel cu care începea „catastihul”, era privilegiul de întemeiere a târgului pe care, cum am afirmat deja, credem să îl fi dat Alexandru cel Bun. Puteau urma alte însemnări care statuau organizarea vieţii municipale, cu numele şoltuzilor şi pârgarilor, apoi primele acte de autoritate ale acestora, doar consemnate, dar întărite de pecetea pe care tot ei şi cu restul obştii şi-o aleseseră.
„Catastihul” şi obiceiul trecerii la „catastih” sunt menţionate doar până la jumătatea secolului al XVII-lea, atâta timp cât cârmuirea oraşelor a beneficiat de o oarecare autonomie. Ulterior, ingerinţele tot mai numeroase ale dregătorilor domneşti, în primul rând ale vornicului de târg, apoi de ţinut, au dus la decăderea autorităţii şi prerogativelor şoltuzului şi ale pârgarilor, precum şi la abandonarea treptată a unor practici vechi, precum cea a ţinerii unui „catastih” al târgului. Se adaugă şi ritmul mult mai alert al tranzacţiilor din târg, al întâmplărilor şi realităţilor care s-ar fi cerut menţionate în respectivul catastif, dar numărul lor foarte mare şi volumul de informaţie determină o renunţare treptată la acest obicei.
Se întocmesc, în schimb, catagrafii, „catastihe” de breaslă, inventare de patrimoniu particular, condici de documente şi perilipsis-uri ale unor biserici, unele dintre ele transcriind, poate, menţiuni mai vechi din vreun catastif păstrat până la vremea respectivă. Folosindu-le, în egală măsură cu spirit critic şi simţ istoric, se pot reconstitui, ca într-un puzzle, imagini, oameni, fapte şi întâmplări din epocile revolute ale Botoşanilor. Ele însele pot întregi, în final, „catastihul târgului”.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
