Guvernul pare să fi ajuns la fundul sacului, motiv pentru care, odată cu rectificarea bugetară, se anunţă decizii cu caracter de austeritate. Sunt vizate tăieri salariale, restructurări de personal şi surprize neplăcute la accizare, sindicatele avertizând deja cu proteste.
Un proiect de ordonanţă de urgenţă, ce ar urma să fie pus în discuţie la începutul săptămânii viitoare, odată cu rectificarea bugetară, vizează abrogarea sporului de 15% din salariul de bază pentru condiţii grele şi vătămătoare. „Sporul nu va fi tăiat la medici, profesori, magistraţi, poliţişti. Pentru aceştia se transformă în sumă fixă, dar va fi nevoie de discuţii cu sindicatele”, au precizat surse guvernamentale. Măsura echivalează, practic, cu o reducere salarială, deoarece majoritatea angajaţilor din sistemul bugetar beneficiau de acest spor. Mai mult ca sigur, dacă va fi luată această decizie, ea va aduce dispute cu mediul sindical bugetar, care a luptat inclusiv pe calea justiţiei pentru a obţine acest spor. „Vă daţi seama că nu vom sta cu mâinile în sân şi vom demara lupta sindicală. Noi avem sporuri câştigate în instanţă pe durata de valabilitate a buletinelor de expertiză a condiţiilor de la locurilor de muncă, adică pe trei ani. Este cazul angajaţilor de la Muzeul Judeţean şi Memorialul Ipoteşti. Pe acestea cum le-ar putea anula printr-o ordonanţă?”, a declarat Camelia Socianu, liderul Sindicatului „Impact” Botoşani.
Posturi blocate, mai puţini şefi
De asemenea, posturile vacante din sectorul bugetar vor fi blocate, cu excepţia celor din Sănătate, Educaţie şi Poliţie. Măsura vine în condiţiile în care multe instituţii au personalul subdimensionat, iar, ca exemplu, casele de pensii nu au capacitatea cu actualul număr de angajaţi de a pune în practică recalcularea pensiilor impusă de noua lege.
O măsură aşteptată este însă cea care reglementează funcţiile publice şi care prevede ca funcţiile de conducere să reprezinte maximum 12% din posturile de execuţie şi minimum 25 de posturi pentru o direcţie etc. Aceasta va fi extinsă la toate instituţiile, deoarece există cazuri de director cu trei subordonaţi.
Prin intermediul aceleiaşi ordonanţe se are în vedere şi reducerea cu 50% a posturilor de secretari de stat la nivelul ministerelor şi a cabinetelor acestora, dar nu şi în cazul în care există doar un secretar.
Taxă pe zahărul din suc
Tot în goana după bani, guvernul ia în calcul şi creşterea accizelor la ţigări şi introducerea uneia pe sucurile cu conţinut ridicat de zahăr.
Cea de a doua s-ar putea aplica la băuturile răcoritoare ce au peste cinci grame de zaharuri la 100 mililitri de produs. Pentru o concentraţie între cinci şi opt grame la 100 de mililitri, acciza ar putea fi de 0,8 lei pe litru. Băuturile cu un conţinut de peste opt grame de zahăr la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu un leu pe litru.
Acciza va fi datorată de producători, importatori sau cei care achiziţionează intracomunitar, dar cel mai probabil se va reflecta şi în preţul de la raft.
„Are ca scop descurajarea consumului de alimente nesănătoase”, au precizat sursele guvernamentale. Ideea taxării băuturilor carbogazoase, motivată oficial ca o măsură de prevenţie în domeniul sănătăţii, este însă una mai veche în guvernarea PSD. Despre ea vorbea încă din 2017 fostul ministru de Finanţe, Ionuţ Mişa.
Taxe similare se aplică în UE în Marea Britanie, Danemarca, Finlanda sau Irlanda.
Medicii atrag atenţia că zahărul adăugat în cantităţi mari în sucuri dă dependenţă, iar cei mai expuşi sunt tinerii şi adolescenţii.
Pentru cele circa patru luni de aplicare de anul acesta, septembrie-decembrie, impactul la bugetul statului este de 320 milioane lei.
Ţigările s-ar putea scumpi
În ce priveşte acciza la ţigarete, această s-ar putea majora, începând din septembrie, de la 483,74 lei/1.000 de ţigarete, la 503,97 lei/1.000 de ţigarete. „Avem în vedere introducerea măsurii din septembrie. La ţigarete trebuie ca nivelul accizelor să fie cel puţin 60% dintr-un preţ mediu ponderat care se calculează de la an la an. Suntem puţin sub, trebuie să ridicăm nivelul ca să ne compatibilizăm cu directivele europene. Trebuie adoptată până la finele anului. Impactul va fi de 159 milioane lei în patru luni”, au mai precizat sursele guvernamentale.
Deficitul bugetar scapă de sub control
Necesarul de bani este uriaş pentru finanţarea deficitului bugetar. Bugetul general consolidat a încheiat primul semestru cu un deficit în creştere la 1,94% din PIB, respectiv 19,96 miliarde de lei, de la 1,4% din PIB după primele cinci luni, potrivit datelor publicate ieri de Ministerul Finanţelor.
În condiţiile în care, după primele cinci luni din 2019, soldul negativ a fost de 14,7 miliarde de lei (1,4% din PIB), înseamnă că, în iunie, diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli a depăşit cinci miliarde de lei.
Adâncirea deficitului bugetar este cauzată de creşterea masivă a cheltuielilor, cu 14,7% mai mult decât cele din aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care veniturile au crescut doar cu 12,6%. Şi asta trebuie adăugat la faptul că, şi anul trecut, România avea deficit bugetar.
Cele mai mari creşteri de cheltuieli s-au înregistrat la capitolul „Cheltuielile de personal” – 23,4%, „Cheltuielile cu bunuri şi servicii” – 13,4%, „Cheltuielile cu asistenţa socială” – 11,4% şi „Cheltuielile cu dobânzile” – 9,7%.
