Mai multe berze au preferat să ierneze în județ la noi și nu au migrat spre sud. Acest lucru a creat o adevărată isterie printre localnici.
La începutul lunii decembrie, localnicii din Volovăț (Manoleasa), una din cele mai nordice localități din România în care sunt cuiburi de barză au alertat autoritățile că o barză a rămas peste iarnă în cuib. Aceștia au sunat la 112 și i-au pus pe drum pe pompieri. Aceștia au încercat să urce cu scară și să prindă barza, dar aceasta a zburat din cuib și nu s-a mai întors până când lucrurile nu s-au liniștit. „Barza era într-o stare bună, zbura își căuta singură de mâncare. Nu am înțeles de ce oamenii nu au lăsat-o în pace. Atâta vreme cât ea este într-o formă bună, noi nu trebuie să intervenim”, a declarat Cristina-Ionela Kashyap, șefa Gărzii de Mediu Botoșani.
Ea le-a cerut oamenilor să nu mai fugărească barza , ca nu cumva să o rănească, mai ales că este o pasăre ocrotită de lege.
Cazul de la Manoleasa a ajuns și în atenția Organizaţiei „Prietenii Berzelor” și a Societății Ornitologice Române (SOR). „A fost o nebunie cu barza de la Botoşani. Ne-au blocat pagina de Facebook. Nu o mai puteam accesa de la mesajele care curgeau cu ştirea despre barza care a apărut la Botoşani”, a declarat preşedintele organizaţiei „Prietenii Berzelor”, Miruna Gritu.
O altă barză a fost văzută recent, pe un câmp lângă Zăicești, căutându-și de mâncare. Ornitologul Ovidiu Bufnilă, responsabil cu comunicarea în cadrul SOR, susține că berzele au început să se adapteze la mediu. „Dacă vor găsi mâncare nu vor mai migra. Ele rezistă și la temperaturi mai scăzute de -20ｰC, doar să găsească mâncare. Berzele rămase peste iarnă doar trebuie monitorizate. Dacă ele își găsesc ușor hrană, se întorc singure la cuib, atunci totul este în regulă și omul nu trebuie să intervină. În schimb, dacă barza este slăbită, coboară pe sol și vine spre oameni ca și cum ar cere ajutor, atunci trebuie intervenit”, a declarat Ovidiu Bufnilă. În sprijinul teoriei sale, acesta a adus exemplul Peninsulei Iberice, unde berzele, de câțiva ani preferă să rămână peste iarnă pentru că găsesc cu ușurință hrană.
Același punct de vedere îl are și Miruna Gritu: „Atâta timp cât ele reuşesc să îşi găsească hrană, am observat că, indiferent de temperaturi, au trecut cu bine. Avem ca exemplu barza de la Mohu (n.r. – com. Șelimbăr – jud. Sibiu) care a fost iarna la -20ｰC. Deocamdată, Cibunul e OK şi lacurile din jur, deci mai găseşte hrană. Noi am încercat varianta la Mohu, să-i punem pipote în cuib, dar barza nu a mai vrut să stea în cuib, nu îşi mai acceptă cuibul. Seara a trebuit să vină Electrica, să dea pipotele jos din cuib, ca barza să se reîntoarcă la cuibul ei”.
Județul nostru este printre cele mai primitoare cu aceste păsări ocrotite, SOR plasându-l pe locul 6 la nivel național după numărul de cuiburi identificate în 2019, respectiv 92. La „recensământul” din acest an, s-a stabilit că în comuna Coțușca există cel mai nordic cuib de barză din România.
Pe de altă parte, doi pui de barză, accidentați în această vară, au fost salvați, unul cu prețul amputării unui picior, și iernează la cabinetul veterinar Trio Vet. „Starea de sănătate a berzelor este una bună. Cea cu piciorul amputat coboară și urcă singura din cuibul improvizat. Ambele mănâncă aproximativ câte un kilogram de inimi de pui pe zi. Vom căuta cea mai bună soluție de integrare. Țin să mulțumesc personalului din cadrul cabinetului medical și echipei de salvatori pentru profesionalismul și generozitatea de care au dat dovadă”, a declarat Cristina-Ionela Kashyap.
Barză albă este protejată de mai multe legi, omorârea, spargerea ouălelor sau distrugerea cuiburilor fiind considerate infracțiuni.
