Aproape că nu există sector de drum județean sau național asfaltat din județ care să nu fie acum plin de noroi. Vremea frumoasă a făcut ca agricultorii să poată demara lucrările agricole de primăvară mai devreme, iar utilajele lor, necurățate de pământ la ieșirea de pe tarlale, transformă asfaltul în mocirlă. În condițiile în care mai și plouă aceste sectoare de drum devin foarte periculoase pentru circulație, aderența fiind mai redusă chiar și decât pe gheață.
Curățenia în cadrul comunelor trebuie asigurată de către autoritățile locale, iar modul cum arată drumurile este, de fapt, o oglindă a primarului. Pe de altă parte, legea îi obligă pe cei care ies cu utilajele agricole de pe tarlale pe asfalt să-și curețe roțile, dar acest lucru este o raritate în județ. „Pe drumurile publice sunt interzise intrarea vehiculelor cu noroi pe roți sau pe șenile, precum și pierderea, prin scurgere din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcție sau de alte materii”, se arată în articolul 43, litera b a Ordonanței de Urgență a Guvernului 43/1997. Amenzile în cazul încălcării acestei prevederi sunt cuprinse între 2.000 și 6.000 de lei, dar foarte rar sunt aplicate.
Cei care pot aplica amenzile sunt administratorii de drumuri, ISCTR-ul sau polițiștii, doar că administratorii de drumuri nu pot opri utilajele, pentru că nu sunt împuterniciți cu acest drept de legiuitor, și au nevoie de sprijinul polițiștilor.
Comisarul șef Teodor Orhei, șeful Poliției Rutiere a județului Botoșani, susține că ori de câte ori polițiștii rutieri au fost sesizați au mers și au identificat proprietarul utilajului și l-au sancționat.
Prefectul județului, Alexandru Colbu, a declarat că botoșănenii care văd utilaje agricole necurățate ieșind de pe tarlale pe drumurile județene și naționale ar trebui să sesizeze Poliția Rutieră. „De multe ori eu însumi am sunat la Poliția Rutieră și am atras atenția că pe sectorul de drum X am văzut cum ieșea utilajul. S-au dus acolo și au luat măsuri. Acum, așa ar trebui să facă fiecare cetățean care vede așa ceva, să anunțe autoritățile, pentru că ține și de educația noastră civic… Unitățile administrativ teritoriale (UAT), care au în administrare sau în evidență acele utilaje, pentru că ele sunt înregistrate la UAT, să ia măsuri”, a declarat Alexandru Colbu.
Zeci de mii de oameni uciși de praf în fiecare an
Praful de pe drumurile nespălate, nemăturate și nemodernizate, transportul rutier, emisiile provenite din agricultură, producția de energie, industrie și gospodării sunt principalele cauze ale poluării cu praf, PM 2,5 și PM 10.
Hans Bruyninckx, director executiv al Agenţiei Europene de Mediu (AEM). susține că cele mai periculoase sunt particulele de praf antrenate dau generate de transportul rutier, „deoarece au loc la nivelul solului și tind să se producă în localități, aproape de oameni”. „De aceea, este atât de important ca Europa să își dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le face mai ecologice și mai durabile”, a declarat Bruyninckx.
PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer şi indică o particulă de maxim 2,5 microni, adică foarte fină, care pătrund adânc în plămâni. Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine de praf creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.
În România, praful cauzează, potrivit AEM, 25.000 de morți premature pe an.
