Municipiul Botoșani stă cu o bombă ecologică în coastă, a cărei dezamorsare nu e nici ieftină și nici simplă. Este vorba de cele trei spaţii de stocare temporară (SST) înființate în 2012 odată cu închiderea vechii gropi de gunoi. Acestea au fost aprobate doar în urma angajamentului de relocare a gunoiului depus acolo în momentul deschiderii depozitului ecologic de la Stăuceni. În aceste spaţii au fost adus gunoi din tot judeţul, gropile neconforme de la Dorohoi, Darabani şi Săveni, fiind închise sau având activitate suspendată începând cu 16 iulie 2014, respectiv 16 iulie 2016. Mai mult, la Botoşani au fost aduse şi gunoaiele din judeţul Suceava, pentru că vecinii aveau şi ei aceleaşi probleme ca şi noi, iar depozitul ecologic din Pasul Mestecăniş nu era pus în funcţiune, iar Iaşul nu a vrut să le primească. Aşa se face că cele trei spaţii de la Botoşani s-au umplut până în 2016, când a fost deschis depozitul ecologic de la Botoşani.
O parte din gunoi, adică 34 de mii de metri cubi de deşeuri, a fost luat pentru închiderea „in situ” a vechii gropi, dar pe cele trei amplasamente ar mai fi vreo 90 de mii de tone, adică încă 70 de mii de metri cubi de gunoaie. Problema e că acest gunoi a intrat în putrefacție și a suferit numeroase procese biochimice şi nu se ştie gradul lui de toxicitate. Mutare, pe lângă costurile exorbitante pe care le-ar presupune, ridică și o problemă de sănătate publică, fiind necesare transporturi speciale, etanșe.
Flutur propune închiderea in situ
În acest context, primarul municipiului Botoşani, Cătălin Flutur, susţine că soluţia optimă este închiderea „in situ”, adică pe spaţiul existent fără relocarea gunoaielor, lucru neagreat de autoritățile de mediu, care susțin că autorizarea celor trei SST-uri s-a făcut doar după ce s-a luat angajamentul relocării gunoaielor în noul depozit ecologic deschis la Stăuceni.
Pe acest fond, primarul Cătălin Flutur i-a înaintat un memoriu ministrului demis al Mediului, Costel Alexe, la sfârșitul săptămânii trecute, în care solicita aprobarea închiderii „in situ” a celor trei SST-uri. „Relocarea pe Depozitul Stăuceni o considerăm nerealistă, nefezabilă din următoarele considerente: conduce la scurtarea duratei de viață a celulei numărul 1, totodată creând mari probleme operatorului în ceea ce privește respectarea procedurilor de așterne a deșeurilor, a reciclării, a indicatorilor de performanță impuși în contractul de finanțare și în contractul de operare; perioada de relocare ar dura cinci-șase ani cu un ritm de 200 de tone/zi”, se arată în memoriu, în care se subliniază și că relocarea ar costa opt milioane de euro, cu un milion de euro mai mult decât întregul buget anual al Primăriei Botoșani. De asemenea, primarul Flutur arată că nu e fezabilă nici relocarea în gropile de gunoi de la Săveni și Darabani, care au activitatea închisă, pentru că fie sunt pline (Săveni), fie distanța e prea mare (Darabani). În aceste condiții primarul Botoșaniului consideră că soluția optimă rămâne închiderea in situ, prin asimilarea celor trei SST-uri ca gropi de gunoi „municipale neconforme”.
„Eu am un statut de gazdă și întotdeauna gazdele intră în joc cu un avantaj. Vă mulțumesc pentru vizita de la Primăria Botoșani. Am avut ocazia să vă înmânez o parte dintre problemele pe care le are nu doar Primăria Botoșani, ci în general toate primăriile din țară”, a declarat primarul Cătălin Flutur.
