În municipiul Botoşani se manifestă o nouă tendinţă imobiliară care face ca multe case vechi să fie demolate pentru a lăsa loc unor blocuri. În perioada comunistă, politica de sistematizare impusă de conducerea ţării a făcut ca în mediul urban să fie demolate cartiere întregi de case în locul cărora au fost ridicate blocuri. Botoşănenii care şi-au văzut casele demolate au trăit adevărate drame, prelungite de viaţa din blocurile comuniste. Din fericire acest avânt s-a oprit odată cu Revoluţia din decembrie 1989, astfel că, cel puţin în municipiul Botoşani, au mai rămas unele cartiere de case, sau unele case răzleţe printre blocuri. Situaţia pare să se schimbe şi nu în bine. Pe fondul boom-ului imobiliar, investitorii au început să vâneze orice zonă din oraş unde mai sunt case vechi pentru a ridica blocuri.
Şi câteva exemple pot fi date cu uşurinţă. Pe finalul anului 2018, un investitor a solicitat demolarea unei case de lângă Inspectoratul Şcolar Judeţean. Având în vedere că acea clădire se afla în zona de protecţie a unui monument istoric, respectiv clădirea IŞJ, s-a solicitat prin certificatul de urbanism avizul Ministerului Culturii. Reprezentanţii ministerului nu au fost de acord cu demolarea totală a clădirii, deoarece era o clădire veche, frumoasă, care avea caracteristicile unui monument istoric. Ministerul a avizat doar demolarea anexelor din spatele acelei case. Investitorul nu a respectat însă măsurile şi casa a fost demolată.
Un alt exemplu este o casă aflată pe strada Dimitrie Rallet, în apropiere de Unitatea Militară de pe strada Petru Rareş. Casa este deja istorie în locul ei fiind ridicat deja un bloc cu două etaje şi cu mansardă înaltă.
Vizată de demolare este şi o casă veche de pe strada Bucovina 20. Acel imobil era de mai mulţi ani scos la vânzare, însă reprezenta un punct de atracţie pentru cei care treceau prin zonă. „Are un farmec aparte şi când trecem pe aici, mai ales în iernile cu zăpadă, obişnuiam să zăbovesc în faţa casei pentru că îmi amintea de satul natal şi de casa bunicilor. Am făcut zeci de poze şi speram ca această casă să fie reabilitată, nu demolată. Din păcate, ştergem tot ce ne mai aminteşte de trecut”, a declarat un botoşănean.
„Ne pierdem autenticitatea, plus istoria”
Acest avânt cu care se renunţă la vechile imobile nu este pe placul arhitectului Mihai Tulbure. „Când eram în vechiul regim şi făceam ansambluri de blocuri, colegi din toată ţara spuneau să mai lăsăm câte o casă. Dacă făceam o fotografie din Botoşani, puteam să o pun oriunde în ţara asta şi în Arad, Focşani, Galaţi şi Suceava, că erau proiecte tip. Din păcate, acum, noi ne pierdem autenticitatea, plus istoria”, a spus arhitectul. Acesta şi-a propus să ajungă în zona Bucovina pentru a face câteva fotografii cu imobilul care va fi demolat. „E mare păcat să radem toate clădirile vechi şi să facem blocuri. Se impune o atitudine, pro patrimoniu, în primul rând la nivelul municipalităţii. Acum a prins un avânt acest boom imobiliar, foarte mulţi botoşăneni caută apartamente. Cei cu bani care şi-au făcut case în jurul oraşului, acum vor să aibă câte un apartament şi în centru pentru că au crescut copiii sunt la liceu şi nu le mai convine să-i plimbe în fiecare zi cu maşina la şcoală. Vor apartamente în blocuri noi şi cei care lucrează în străinătate şi-şi permit să mai cumpere câte o locuinţă. Cam asta e atmosfera”, a explicat Mihai Tulbure.
„Obligatoriu se impune o consultare publică”
Arhitectul susţine că se impune o consultare publică la nivel de municipiu. „Obligatoriu se impune o consultare publică, să încercăm să salvăm ce mai este de salvat. să spună botoşănenii dacă sunt de acord să demolăm chiar orice casă care prezintă cât de cât o valoare sentimentală aparte. Imobilul de pe Bucovina este o casă vernaculară, adică făcută de meşteri populari fără să aibă un arhitect. Prezintă un romantism al locului şi noi ce facem, umplem iarăşi oraşul de blocuri?”, a mai spus Mihai Tulbure. Şi pentru că exemplul profesional contează, arhitectul a renunţat să mai facă documentaţii pentru blocuri noi în cartierele de blocuri. „Dacă ar face toţi proiectanţii aşa, ar fi bine. Eu fac proiecte pentru zone libere, la marginea oraşului, dar în oraş fac doar proiecte care să pună în valoare şi o clădire veche”, a concluzionat Mihai Tulbure.
O salvare vine însă de la artiştii plastici. Istoricul Gheorghe Median l-a dat ca exemplu pe artistul plastic Marcel Alexa, care a pictat case vechi de la marginea oraşului, case bătrâneşti, care încep să fie tot mai puţine. A pictat şi interiorul caselor bătrâneşti, dar şi clădiri din Centrul Vechi. „Mai târziu a observat că din lipsa de grijă a celor care diriguiesc târgul, partea cea mai frumoasă a oraşului se deteriorează. Este vorba de Centru Istoric şi atunci a pictat foarte multe tablouri în care sunt înfăţişate clădirile de acolo. Eu cred că prin ceea ce a făcut el, a îndemnat şi a determinat ceea ce s-a şi întâmplat. A făcut să fie reparate 17 din cele 54 de clădiri de patrimoniu din centrul oraşului. Este un pictor care are încă multe de spus”, a precizat Gheorghe Median, adăugând că Marcel Alexa este un cronicar plastic al Botoşanilor.
