Eliminarea votului secret este un act necesar de transparență ce va permite fiecărui cetățean să cunoască opțiunea de vot pentru o lege, o hotărâre de numire sau un regulament, a parlamentarului pe care l-a votat să îi reprezinte interesele. „Votul secret este folosit de prea multe ori pentru a ascunde malversațiuni politice, trocuri și înțelegeri oculte ce nu au de-a face cu interesul alegătorilor”, se arată într-o petiție online inițiată de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) și care a fost imediat preluată de parlamentarii USR pentru a o trasforma în lege după scandalul numirii lui Florin Iordache la Consiliul Legislativ.
În sprijinul acestui act de transparență a forului legislativ și pentru respectare ideii de reprezentare prin vot cetățenesc, inițiatorii petiției online au adus mai multe argumente. Cele mai importante sunt acelea că „votul cetățeanului în alegerea unor deputați sau senatori din circumscripția lor nu poate fi un vot conștient câtă vreme nu știe cum au votat parlamentarii o lege, un regulament, o hotărâre de numire” și că „senatorii și deputații nu votează în nume propriu, ci în numele celor care i-au votat, ca reprezentați aleși ai cetățenilor”.
Constituția nu obligă la secretizarea votului
Constituția stabilește, la articolul 62, că doar alegerea senatorilor și deputaților se face prin vot secret și, la articolul 72, că „deputații şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. Secretizarea votului a fost introdusă în regulamentele celor două camere și în regulamentul comun tot de parlamentari, pentru ca electoratul să nu vadă cum votează în chestiuni controversate. În momentul în care s-au introdus aceste prevederi, parlamentarii au speculat articolul 68 (2) din Constituție, potrivit căruia „Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete”.
Unul dintre cel mai bine pregătiți juriști botoșăneni susține însă că această prevedere poate fi armonizată cu un demers privind desecretizarea votului, astfel încât această lege să nu poată fi atacată la Curtea Constituțională. „Dacă se dorește, se pot face lucrurile astfel încât să nu existe niciun temei de neconstituționalitate. Se pot modifica regulamentele camerelor și regulamentul comuni și se poate introduce doar o excepție, foarte clar definită, în care să se dea vot secret. Iar aceasta să fie cu adevărat excepție și nu regula”, a declarat juristul.
Parlamentarii și candidații botoșăneni susțin că nu au nimic de ascuns
În campanie electorală, parlamentarii botoșăneni aflați pe locuri eligibile și care vor putea lua în discuție legea în viitorul Legislativ, mai categoric sau mai cu jumătate de gură, se declară susținători ai acestui demers.
Liberalii Costel Șoptică și Cristian Achiței susțin că nu au nimic împotriva unei astfel de reglementări. „Nu am niciun fel de probleme să votez deschis. Da susțin acest proiect de lege”, a declarat deputatul Cristian Achiței, care acum candidează pentru un post de senator. Acesta a fost completat de colegul cu care va face rocada în camerele Parlamentului, Costel Șoptică: „Apropo de votul cu bile, niciodată nu am votat secret”.
Și cei doi parlamentari PSD aflați pe locuri eligibile la alegerile parlamentare, Marius Budăi și Lucian Trufin, susțin că ar fi de acord cu astfel de prevedere legală, dacă aceasta nu ar încălca Constituția. „Atâta vreme cât nu contravine Constituției, nu am de ce să mă opun. Nu înțeleg de ce a captat agenda publică această temă, pentru că votul la persoană a fost mereu secret”, a declarat deputatul Marius Budăi, președintele executiv al PSD Botoșani.
