Prima mențiune documentară a satului Feredeni este din 12 mai 1480, când Ștefan cel Mare cumpără de la Theoctist, mitropolitul Sucevei, o moară din Feredeni pe care mitropolitul o cumpărase, la rându-i, de la Stanciul, feciorul „Spătăroae”, soția lui Petru spătar. Domnul dăruiește moara ctitoriei sale de la Putna. Satul era mai vechi, dovadă documentul din 22 aprilie 1518, de la Ștefăniță voievod, prin care acesta îi întărește lui pan Toader, pârcălab de Cetatea Nouă, „un sat pe Sîtna, anume Feredenii”, pe care acesta îl cumpărase cu 400 de zloți tătărăști de la Marica, fiica Vasutcăi, nepoata lui Petru spătar, din privilegiul bunicului ei de la Iliaș și Ștefan voievozi, fiii lui Alexandru cel Bun. Aflat mai la nord de actuala locație, satul poartă în numele său amintirea faptului că acolo, în Sitna, fuseseră amenajate niște feredeie, locuri publice de îmbăiere, sau că locuitorii așezării se specializaseră în construcția acestor feredeie, ei făcând, poate, și feredeul de la curtea domnească din Hârlău. La 30 noiembrie 1539, Toader Bubuiog logofăt dăruiește satul mănăstirii Humor, ctitoria sa, danie întărită în 1540 de Ștefan Lăcustă voievod și pe la 1554-1555 de către Alexandru Lăpușneanu. La 17 martie 1562, Ioan Despot voievod dă și întărește mănăstirii Humor satul cu iaz și mori pe Sitna. În document se menționează că Lăpușneanu luase satul de la mănăstire și-l dăruise lui Andreica stolnic. Nu știm ce l-a determinat pe Alexandru Lăpușneanu să ia satul mănăstirii, dar fiul domnului, Bogdan, odată ajuns voievod, va repara nedreptatea și restituie satul mănăstirii. La 28 iulie 1590, Petru Șchiopul voievod dă uric lui Andrei (Corcodel) hatman, un apropiat al său, pentru seliștea Feredeni și heleșteul Leahul, „foste domnești, ascultătoare de ocolul Hârlăului”, dania fiind întărită, la 29 august 1589, de către Ieremia Movilă voievod, pentru Teodosia, soția răposatului Andrei. Magda, fiica Teodosiei și a hatmanului, va primi satul ca zestre la măritișul ei cu Vasile, fiul marelui vornic Nestor Ureche și fratele marelui cronicar Grigore Ureche, astfel că Radu Mihnea voievod întărește, la 17 februarie 1617, lui Vasile Ureche și cneaghinei sale, Magda, dreapta lor ocină și miluire și vislujenie (slujbă dreaptă, n. ns.) a părintelui lor, Andrei hatman, satul Feredieni și iazul Leahul. La 1 august 1698, Alexandra Buhușoae, văduva fostului hatman Alexandru Buhuș și fiică a lui Neculae Ureche, fiul lui Vasile Ureche, întocmește „izvod de satele ce i-au venit fiicei sale, Catrina hătmăneasa”, printre care se numără și „satul întreg Feredieni”. Soțul Catrinei era Gheorghe mare paharnic, care rămâne alături de Dimitrie Cantemir în Rusia, în 1711.
Prof. Dr. Daniel Botezatu
