spot_img
miercuri, mai 1, 2024
AcasăLocal BTZeci de cazuri de violenţă în şcoli

Zeci de cazuri de violenţă în şcoli

Recentele evenimente care au pus în centrul atenţiei tinerii şi violenţa în şcoli arată că problema apucăturilor juvenilor poate avea rădăcini în comportamentele dezvoltate încă din perioada şcolară. O analiză realizată de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani a relevat că infracţiunile în mediul şcolar nu sunt o noutate.

Într-un studiu comparativ efectuat de IPJ Botoşani, s-au examinat faptele de natură penală înregistrate în intervalul februarie-iunie, atât pentru anul în curs, cât şi pentru aceeaşi perioadă din anul precedent. Rezultatele par îmbucurătoare, dacă se ţine cont că în 2022 au fost înregistrate 54 de infracţiuni, iar anul acesta numărul faptelor penale a scăzut la 44. Totuşi, contextul şi implicaţiile ascunse dezvăluie o altă realitate. Ba mai mult, dacă ne raportăm la numărul unităţilor de învăţământ, situaţia devine alarmantă.

În una din şapte unităţi a avut loc o infracţiune

Astfel, anul trecut au funcţionat în judeţ 34 licee/colegii, 260 şcoli primare/gimnaziale şi 12 unităţi de învăţământ tip cluburi sportive/clubul copiilor, şcoli postliceale etc (n.r. – nu au fost incluse grădiniţele şi creşele). Rezultă că, în medie, în una din şapte unităţi a avut loc o infracţiune. Iar dacă din statistică sunt scoase şi clasele I – IV, unde este puţin probabil să existe infracţiun, se poate merge pe ideea că în una din cinci şcoli s-a întâmplat ceva în afara legii. Deja informaţia capătă o altă conotaţie şi arată o cu totul altă imagine. Este drept, dacă ne raportăm la populaţia şcolară cuprinsă în toate formele de învăţământ, adică 60.496 copii, numărul infracţiunilor poate fi considerat infim.

Studiul a dezvăluit că cea mai mare parte a infracţiunilor au loc în incinta şcolilor (40), iar restul în zona adiacentă (4), iar din punctul de vedere al mediului, atât urbanul (23) cât şi ruralul (21) sunt afectate de infracţiuni.Această constatare sugerează că factorii de risc pot exista în orice mediu, iar influenţa internetului şi a reţelelor de socializare contribuie la o uniformizare a comportamentului tinerilor.

Majoritatea infracţiunilor sunt agresiuni

Tipurile de infracţiuni sunt diverse, însă cele care vizează integritatea corporală sau sănătatea sunt cele mai frecvente. În cinci luni, s-au înregistrat 26 de agresiuni, şapte furturi, 2 purtări abuzive, 3 distrugeri, ameninţări, agresiuni sexuale, şantaj, vătămare corporală şi hărţuire.

„Analiza cazurilor a relevat că majoritatea infracţiunilor cu violenţă au avut la bază conflicte spontane sau activităţi de joacă care au dus la accidente. Acest fapt arată că nu ne aflăm în faţa unui fenomen sistematic al comiterii de infracţiuni în mediul şcolar”, a spus comisarul şef Ioan Aniţei, împuternicit inspector şef al IPJ Botoşani.

În funcţie de tipul faptei de natură penală, poliţiştii spun că a fost identificată o pondere ridicată a infracţiunilor contra integrităţii corporale sau a sănătăţii. Astfel, în cele numai cinci luni au fost înregistrate 26 fapte de agresiuni (-3), şapte furturi (+2), 2 purtări abuzive (-4), 3 distrugeri, o ameninţare, un port ilegal de obiecte periculoase, o agresiune sexuală (-2), un şantaj (-2), o vătămare corporală din culpă (+1) şi o hărţuire (+1).

„Cu privire la infracţiunile comise cu violenţă, concluziile analizelor de caz întocmite indică faptul că, în cele mai multe dintre cazuri, acestea s-au produs pe fondul unor conflicte spontane (lipsind rezoluţia infracţională caracterizată de premeditare) sau sunt rezultatul unor activităţi de joacă pe timpul pauzelor, care favorizează producerea de accidente”, a adăugat comisarul şef Ioan Aniţei, şeful IPJ Botoşani, care a opinat că situaţia nu relevă existenţa imui aşa-zis fenomen al comiterii de infracţiuni în mediul şcolar.

Două cadre didactice au fost victime

De altfel, având în vedere categoriile de victime, ponderea cea mai mare a fost înregistrată în rândul elevilor, respectiv 36 (-2), în două situaţii victimele fiind cadre didactice, iar în cinci cazuri a fost vorba de alte categorii de persoane.

La fel, în ceea ce priveşte autorii infracţiunilor, în 32 (+5) de cazuri a fost vorba de elevi, într-un caz a fost un cadru didactic, iar cinci dintre fapte au fost fost comise de alte categorii de persoane (părinţi, prieteni, aparţinători, personal auxiliar, etc).

Prezenţa forţelor de ordine în prejma şcolilor şi liceelor a redus considerabil numărul de fapte comise în proximitatea unităţilor de învăţământ.. Este drept, zilnic ar fi fost în medie câte 113 cadre de poliţie, 11 jandarmi şi 18 poliţişti locali. În plus, poliţiştii Biroului de Siguranţă Şcolară au desfăşurat 100 de întâlniri atât cu reprezentanţii unităţilor de învăţământ, cât şi cu reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Botoşani.

Şcoli lăsate nesupravegheate

Situaţia demonstrează, însă, altceva – atunci când se ştiu în unităţile şcolare, elevii se simt în mediul lor şi nu sunt intimidaţi de măsurile de siguranţă luate în interior. De altfel, la începutul anului şcolar 2022 – 2023, 324 de unităţi din totalul de 475 erau dotate cu sisteme de supraveghere video, în timp ce 151 unităţi de învăţământ nu beneficiau de sisteme de televiziune cu circuit închis instalate sau sistemele existente sunt nefuncţionale.

În plus, numai 183 beneficiau de sistem antiefracţie şi 127 de sistem de control acces. Totodată, în ceea ce priveşte asigurarea pazei în unităţile de învăţământ, numai 87 de şcoli erau asigurate cu pază proprie, iar 3 erau asigurate cu pază specializată. În această ultimă situaţie trebuie menţionat însă un aspect – unităţile de învăţământ sunt asigurate cu pază în baza planurilor de pază aprobate de către poliţie, fiind angajat personal calificat profesional pentru meseria de agent de securitate, atestat de poliţie în condiţiile legii.

Prin urmare, concluzia ar fi că, deşi şcolile şi liceele tind să se transforme în fortăreţe, în interiorul acestora unii elevi fac tot ce le trece prin cap, în ciuda regulamentelor şcolare.

Psihologii lipsesc din şcoli

Şi nu este de mirare dacă se ţine cont de deficitul acut de psihologi. Situaţia a fost recunoscută de inspectorul general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ), Cristina Bălăucă, cea care a precizat că, deşi anul acesta numărul posturilor de consilieri şcolari a crescut cu 25, la concursul de titularizare s-au prezentat doar opt candidaţi.

„Nu le spunem psihologi, pentru că să ştiţi că majoritatea părinţilor nu vor să audă de ideea că ducem copilul la psiholog. Nu le mai spunem psihologi şcolari, le spunem consilieri şcolari, dar în continuare această meserie de psiholog în şcoală este lăsată puţin deoparte de absolvenţi. Probabil din acelaşi motiv – salarizarea. Cu toate că s-au mărit aceste salarii în urma acţiunilor din ultimul timp, totuşi înscrierea la titularizare pentru aceste persoane, psihologi şcolari, a fost destul de redusă”, a spus Cristina Bălăucă.

Un consilier şcolar la 650 de elevi

Potrivit oficialului IŞJ, intenţia este ca în judeţ să profeseze 85 de consilieri şcolari. Ar fi vorba de câte unul la 650 de elevi. Întrucât nici 10% dintre posturi nu sunt ocupate, cei din IŞJ Botoşani intenţionează încadrarea unor psihologi la plata cu ora pentru a acoperi nevoile fiecărei şcoli, chiar şi în cele mai îndepărtate zone.

„Ştim foarte bine că, atunci când ai o problemă pe care nu o poţi spune nimănui, cred că este bine să mergi la un psiholog. Aceste ore pe care le fac diriginţii sunt de multe ori acoperite cu consilierul şcolar, el având abilităţile de a descoperi sufleţelul copilului”, a adăugat Cristina Bălăucă.

În acest context, poliţiştii spun că, prin structurile de siguranţă şcolară, proximitate, prevenire, ordine publică sau poliţie rutieră, au desfăşurat în total peste 870 de activităţi preventive (pe linia prevenirii violenţei, bullyingului, prevenirii consumului/traficului de droguri şi alte substanţe ilicite, pe linia siguranţei rutiere, activităţi preventive referitoare la consecinţele juridice ale săvârşirii de fapte ilegale sau privind portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase) şi au efectuat peste 1.100 de activităţi de patrulare în zona adiacentă a unităţilor de învăţământ. Cu toate acestea, sunt încîă elevi care nu înţeleg că şi copiii sau adolescenţi de peste 14 ani pot răspunde penal pentru faptele comise.

Deja ai votat!
Botoșani
nori împrăștiați
21.6 ° C
21.6 °
21 °
34 %
5.3kmh
42 %
mie
21 °
joi
23 °
vin
23 °
sâm
20 °
Dum
23 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Oamenii se pregătesc, se vede că vin sărbătorile.

EDITORIAL

Eliminarea din cărțile Primăriei pe motive de incompatibilitate a medicului Cîrstoiu este doar praful în ochi pe care Ciolacu și ai lui ni l-au...

EPIGRAMA ZILEI

Lumina din felicitare Să n-o considerați plocon, Ne costă ea, pe fiecare Cu mult mai mult ca la … E on!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...