spot_img
joi, mai 2, 2024
AcasăLocal BTCum distorsionează rețelele sociale imaginea corpului nostru

Cum distorsionează rețelele sociale imaginea corpului nostru

Rețelele sociale obțin profit din suferința adolescenților, iar procesele în instanţă dezvăluie rolul lor în alimentarea tulburărilor alimentare și sinuciderilor.

Specialiștii de la „Psychology Today” pornesc de la un studiu din 1996 care a dezvăluit efectele nocive ale mass-media asupra imaginii corporale și ajung la rețelele sociale care au expus adolescenții la idealuri nerealiste ale corpului, alimentând problemele de sănătate mintală. Influencerii cu tulburări alimentare glorifică obiceiurile nesănătoase, atrăgând urmăritori și agravând problema. Rețelele sociale obțin profit din suferința adolescenților, iar procesele dezvăluie rolul lor în alimentarea tulburărilor alimentare și sinuciderilor.

Provocare nouă

Suntem în 2023, iar Dr. Nicole Hawkins, CEO-ul Centrului pentru Schimbare, o instituție respectată în tratarea tulburărilor alimentare, se confruntă cu o nouă și îngrijorătoare provocare: o listă lungă de așteptare a pacienților care au nevoie de hrănire artificială, prin tub. Severitatea tulburărilor alimentare a crescut, iar Dr. Hawkins atribuie o parte semnificativă a acestei crize rețelelor sociale.
Dar să facem o mică retrospectivă și să explorăm povestea din spate.

Impactul dăunător al copertelor de reviste

În 1996, Dr. Hawkins, pe atunci studentă la doctorat, a inițiat un studiu revoluționar pentru acea vreme, care examina impactul copertelor de reviste și a reclamelor asupra imaginii corporale a femeilor (Hawkins et al., 2004). Metodologia sa a fost simplă: a expus femei cu și fără tulburări alimentare la 30 de imagini din reviste cu modele feminine sexualizate și idealizate. După doar 30 de minute de expunere, toți participanții, în special cei cu tulburări alimentare, au fost profund și negativ afectați de aceste imagini.
Chiar dacă, cu perspectiva de acum, aceste rezultate par să nu mai surprindă, la vremea respectivă ele au fost cu adevărat revoluționare. Dr. Hawkins își amintește reacția comitetului său de doctorat, afirmând că „n-ar fi aprobat niciodată acest studiu dacă ar fi știut amploarea efectelor sale negative”. Practic, Dr. Hawkins a fost unul dintre pionierii care au dezvăluit consecințele dăunătoare asupra sănătății mintale a promovării imaginilor corporale sexualizate și idealizate ale femeilor. Ea crede ferm că „astfel de imagini ar fi trebuit interzise”.

Studiu ignorat

Cu toate acestea, așa cum se întâmplă adesea cu rezultatele științifice importante, acestea au fost trecute cu vederea de către politicienii care aveau puterea de a le pune în aplicare.
Creșterea concomitentă a rețelelor sociale și a tulburărilor mintale în rândul tinerilor
În anii 1990, rețelele sociale se aflau în copilăria lor, cu publicitatea canalizată în principal prin reviste, televiziune, prezentările de modă și magazinele tradiționale. Sărim până în jurul anului 2010, și totul s-a schimbat. Potrivit estimărilor din 2021, oamenii se confruntă acum cu un număr uimitor de 4.000 până la 10.000 de reclame zilnic. O parte semnificativă, încă neevaluată, din aceste reclame prezintă modele umane albe, subțiri și sexualizate.

Includerea modelelor umane atrăgătoare în reclame a fost mult timp o practică de marketing, considerată că atrage atenția, sporește memorabilitatea și stimulează vânzările (deși dovezi empirice care să susțină această idee rămân eluzive). Cu toate acestea, ceea ce poate fi o abordare inteligentă pentru afaceri este, în acest caz, dăunătoare pentru bunăstarea umană. Specialiștii raportează că unul din trei adolescenți este dependent de rețelele sociale.

Datele de la Centrul pentru Schimbare arată că pacienții cu tulburări alimentare petrec în medie 10-12 ore pe zi pe rețelele sociale. În timp ce este evidențiat faptul că petrecerea de timp excesiv în fața ecranelor este nesănătoasă, problema reală constă în conținutul care satură platformele de socializare.

Tulburările de alimentație și glorificarea slăbănogilor

În trecut, facilitățile de tratament ale tulburărilor de alimentație interziceau folosirea telefoanelor, dar în timpul pandemiei nu s-a mai procedat așa, odată ce telefoanele erau singurul mijloc de a intra în legătură cu cei dragi. Însă specialiștii din facilitățile respective au înțeles imediat că telefoanele nu erau folosite în principal pentru a ține legătura cu familia, ci erau poarta de intrare în rețelele sociale. Pacienții au început să posteze fotografii cu corpurile lor emaciate, tuburile pentru hrană și lupta lor emoțională legată de alimentație. Apoi au început să scoată în evidență tulburările de alimentație ca pe ceva extrem de util, celebrând rezistența la mâncare. Unii din acești „influenceri cu tulburări de alimentație” au acum peste 10 milioane de urmăritori.

Foarte mulți medici arată spre social media ca și catalizatorul acestor probleme și a agravării bolilor mintale printre tineri și adolescenți. Dr. Hawkins ilustrează extinderea fenomenului prin numărul de pacienți care apelează la chirurgie plastică pentru a arăta la fel de slabi ca avatarul lor de pe rețelele sociale. Mulți tineri au ajuns să idealizeze un fizic excesiv de subțire din cauza alterărilor obținute la imaginea lor cu ajutorul softurilor digitale existente pe platformele online.

Mania trucurilor digitale

Dacă în trecut oamenii apelau la chirurgie plastică pentru a-și altera înfățișarea, era digitală oferă posibilitatea de a modela propria imagine prin trucuri vizuale și filtre digitale. Practica a căpătat amploare în timpul pandemiei, atunci a crescut un sentiment înșelător de stimă pentru corpul propriu printre adolescenți. Problema a apărut când interacțiunile fizice au fost din nou permise, acolo imaginea nu mai poate fi deformată sau trucată, iar apelarea la chirurgie plastică a apărut ca singura soluție rapidă pentru respectivii.

Când boala mintală a adolescenților devine profitabilă

În 2021, lumea a confirmat în cele din urmă o credință larg răspândită: platformele de socializare precum Meta (fostul Facebook) și Instagram utilizează algoritmi concepuți strategic pentru a atrage tinerii utilizatori, favorizând atașamentul potențial dependent față de platformele lor. Frances Haugen, o fostă manageră de produs la Meta, a dezvăluit o serie de documente interne, dintre care una a demonstrat o legătură directă între utilizarea Instagram și gândurile suicidare la 13% dintre adolescente în Marea Britanie și la 6% dintre adolescenții americani. Meta câștiga bani pe seama bolii mintale a adolescentelor.

În ce privește tulburările alimentare, „aprecierea” postărilor legate de pierderea în greutate duce adesea la o avalanșă de conținut din partea persoanelor care promovează activ aceste tulburări. Nu e de mirare că cercetările publicate în 2017 au constatat că utilizarea Instagram este puternic corelată cu o creștere a simptomelor tulburărilor alimentare.
Sănătatea noastră mintală și debutul și menținerea unei boli mintale au devenit o afacere profitabilă.

Există mai multe procese împotriva practicilor Meta, inclusiv din partea familiilor ale căror copii au fost impulsionați către tulburările alimentare și sinucideri din cauza rețelelor sociale. Cu toate acestea, pe măsură ce aceste bătălii legale se desfășoară, glorificarea corpurilor inaccesibile și nerealist de subțiri și manipulate continuă să avanseze necontrolat.

A fi singur în mijlocul a 10 milioane de urmăritori

Boala mintală este o experiență singuratică. Izolarea poate declanșa și rezulta din provocările legate de sănătatea mintală. Tulburările alimentare sunt deosebit de cunoscute pentru faptul că îi împing pe oameni spre izolarea autoimpusă, determinându-i să-și întrerupă treptat legăturile cu prietenii și conexiunile sociale pe măsură ce boala lor se adâncește.
Paradoxal, în timp ce rețelele sociale ar putea teoretic să servească drept mijloc de a descoperi prietenii noi și rețele de sprijin, ele îi îndreaptă adesea pe oameni și mai mult pe calea suferinței lor, în timp ce o audiență de milioane observă în tăcere lupta lor.

Articolul original poate fi citit aici:
https://www.psychologytoday.com/us/blog/your-brain-on-body-dysmorphia/202310/how-social-media-distorts-our-body-image?utm_source=substack&utm_medium=email

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
15.5 ° C
17.7 °
15 °
69 %
1.8kmh
92 %
joi
23 °
vin
23 °
sâm
19 °
Dum
22 °
lun
24 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Doamna tot nu cedează locul din centru, că e puterea obișnuinței. După alegeri o să fie mai greu.

EDITORIAL

Suntem în plină campanie electorală, deși până la startul oficial mai e ceva vreme. Candidații bombardează electoratul cu promisiuni care de care mai gogonate,...

EPIGRAMA ZILEI

Ajuns acasă pe la două Din delegația la Cluj Găsi pe doamna vopsind ouă La un vecin, cu ruj... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...