România avea, la 1 ianuarie 2018, 3.559.957 persoane în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentând 18% din populaţia rezidentă a ţării (19.523.621), potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Dintre vârstnici, bărbaţii însumau 1.433.412 (15% din totalul bărbaţilor rezidenţi în România de 9.543.228 persoane), iar femeile 2.117.495 (21% din totalul femeilor rezidente în România de 9.980.393 persoane).
În plan teritorial, regiunile cu cei mai numeroşi vârstnici, raportat la totalul populaţiei rezidente, sunt Sud-Muntenia şi Sud-Vest-Oltenia (peste 20% din total), urmate de Nord-Est (17,8%), Centru (17,7%) şi Nord Vest (17%), cea mai „tânără” fiind regiunea Bucureşti-Ilfov (15,9%).
Vârsta mediană şi vârsta medie, doi indicatori care sunt relevanţi pentru a arăta gradul de îmbătrânire a populaţiei unei ţări, plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deşi în ultimii 15 ani aceştia s-au aflat în continuă creştere. Astfel: vârsta mediană a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 era de 42,2 ani, iar vârsta medie a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 era de 41,9 ani.
Vârsta mediană este un indicator ce împarte populaţia unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană fiind acea valoare de mijloc. Vârsta medie a populaţiei reprezintă media vârstelor unei populaţii, prin vârstă înţelegând variabila demografică continuă ce exprimă timpul scurs de la data naşterii unei persoane până la un anumit moment de observare.
Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
În anul 2017, din totalul de 5,228 milioane de pensionari, 3,971 milioane erau pensionari de asigurări sociale pentru limita de vârstă.
