Trei ani de la tragedia de la Colectiv

0

În urmă cu trei ani, pe 30 octombrie 2015, într-o zi rece de toamnă o undă de şoc s-a propagat peste România. Era o seară de vineri în care nu se întâmplase nimic deosebit, în care oamenii se pregăteau de weekend şi petreceri. La distracţie, voie bună şi muzică rock se gândeau şi sutele de oameni care au ales să meargă la concertul trupei Goodbye to Gravity din clubul Colectiv. Nimeni nu a bănuit că petrecerea se va sfârşi în tragedie.

 

65 de victime

 

Un incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul recitalului. Flăcările s-au extins rapid din cauza izolaţiei tavanului. Tinerii prezenţi în incintă, peste limita admisă de lege, au rămas captivi  întrucât uşa de ieşire era prea strâmtă, iar cea pentru situaţii de urgenţă era blocată. Unele dintre victime au suferit grave arsuri, externe sau interne, ori au fost prinse în busculada creată. Numărul deceselor a crescut la 64 în lunile care au urmat incendiului. În 2017, un supravieţuitor s-a sinucis pe fondul depresiei, ridicând bilanţul tragediei la 65 de morţi. Alte aproape 200 de persoane au fost rănite.

Tragedia a arătat că România este incapabilă să gestioneze o situaţia de criză, din cauza încrengăturilor existente într-un sistem profund corupt. Conducerile spitalelor bucureştene dădeau asigurări că pot îngriji răniţii, în vreme ce bilanţul victimelor creştea de la o zi la alta. Pentru unele dintre ele, cu arsuri pe suprafeţe extinse, bacteriile din spitale au fost letale.

 

Dezinfectanţi diluaţi şi spitale nepregătite

 

O ulterioară anchetă jurnalistică a demonstrat că în cele mai multe unităţi sanitare din România erau livraţi dezinfectanţi produşi de compania Hexi Pharma, a căror concentraţie era mult diluată, ceea ce îi făcea ineficienţi. Infecţiile nosocomiale ucid, cel mai probabil, mai mulţi pacienţi decât afecţiunile pentru care se internează.

Tardiv, Ministerul Sănătăţii – condus pe atunci de social-democratul Nicolae Bănicioiu – a acceptat ca unii dintre răniţi să fie transferaţi în străinătate. Pentru unii a fost, însă, prea târziu. Vestita barocameră pentru arşi a Spitalului „Floreasca”, inaugurată cu fast în 2015 de acelaşi Nicolae Bănicioiu, şi care a costat patru milioane de lei, nu funcţionează nici în prezent din cauza birocraţiei, care presupune mai multe avize.

Un raport întocmit de Ministerul Sănătăţii în timpul guvernării tehnocrate – şi care a ajuns mai apoi în presă – a arătat degringolada din structurile de intervenţie din fatidica seară de 30 octombrie 2015.

 

Procese tergiversate

 

Rudele victimelor din Colectiv aşteaptă ca responsabilii pentru tragedie să fie traşi la răspundere.

Judecaţi sunt cei trei patroni ai clubului mistuit de flăcări, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, trimişi în judecată, în urmă cu doi ani, sub acuzaţia de ucidere din culpă, vătămare corporală şi lipsa unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar, răspund Daniela Niţă, patroana firmei care a livrat artificiile pentru concertul din club, directorul Cristian Niţă şi pirotehnistul Viorel Zaharia.

Deferiţi justiţiei militare au fost Antonina Radu şi George Petrică Matei, ofiţerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov care au verificat clubul în prealabil şi au închis ochii la nereguli.

Cristian Popescu Piedone, primarul de atunci al Sectorului 4, pe raza căruia funcţiona localul, este judecat pentru abuz în serviciu, alături de trei subalterni din cadrul primăriei. Primul judecător al dosarului s-a pensionat. Magistratul care a preluat dosarul a anunţat că judecata nu va fi reluată „de la zero”. Noi audieri sunt programate în noiembrie.

În planul responsabilităţii politice, sub presiunea unor masive proteste de stradă, guvernul condus de Victor Ponta a demisionat la cinci zile după incendiu. Într-un interviu acordat ulterior Europa FM, fostul premier admitea că, în ciuda asigurărilor oferite atunci, instituţiile statului nu erau, de fapt, pregătite pentru o tragedie de proporţii.

 

România nu mai are bancă de piele

 

La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, vitală pentru marii arşi. „În urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la Spitalul «Grigore Alexandrescu» a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizaţie. O recunosc chiar specialiştii care lucrează colo. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Iar procedeele, patologiile care necesitau prezenţa grefei de piele se face cu piele artificială, se fac în continuare cu piele artificială sau grefă pe loc”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.

Ea a amintit că, în 2014, guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern prin care propunea înfiinţarea a patru bănci de piele în România, dar când a preluat funcţia de ministru, în 2018, a constatat că una singură poate fi construită, în Bucureşti. Celelalte trei ar fi trebuit să se construiască la Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.

Ministrul spune că băncile de piele nu au putut fi făcute din motive tehnice: „Adică teren, autorităţile locale trebuiau să pună la dispoziţie nişte lucruri pe care nu le-au făcut până în acest moment. Suntem destul de înaintaţi cu documentele băncii de piele din Bucureşti. Pentru celelalte trei avem încă câteva impedimente pe care trebuie să le rezolvăm”.

Precizările ministrului vin după ce Digi24 a relatat că singura bancă de piele din România a fost închisă în urmă cu opt luni, dar informaţia a fost păstrată secretă.

Deja ai votat!
se încarcă...