Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică să-şi aleagă primarii, preşedinţii de CJ, consilierii judeţeni şi locali dintre cei peste 207.000 de candidaţi înscrişi în cursa electorală, transmite News.ro.
Potrivit AEP, 18.978.908 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la cele 18.955 de secţii de votare organizate în România pentru alegerile locale. Pentru alegerile din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidaţi.
Până la ora 8,00 au votat 362.012 alegători, adică puțin peste 2%, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, transmite Agerpres. În mediul urban au votat 156.305 alegători, iar în mediul rural 209.661. Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 56 de alegători.
Preşedinte de secţie băut de la prima oră
La Sectia de votare 387 din Satu Nou din Vaslui, presedintele sectiei a fost înlocuit, din cauză că s-a prezentat la sectia de votare băut. Avea o alcoolemie de 1.02.
Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat, pentru ziua alegerilor locale şi europarlamentare, aproximativ 42.800 de angajaţi, la nivelul întregii ţări pentru a menţine ordinea şi siguranţa publică şi pentru a asigura măsurile de protecţie a secţiilor de vot. De asemenea, la nivel naţional se va organiza o acţiune pentru verificarea modului de realizare a transportului de persoane în care vor fi implicaţi peste 1.600 de poliţişti cu aproximativ 850 de mijloace tehnice.
Procesul de votare din 9 iunie începe la ora 07:00 și se încheie la ora 22:00, dar dacă mai există alegători care așteaptă să voteze, acesta poate fi prelungit până la 23:59.
Candidaturi mai putine decât în 2020
Numărul total de candidaturi este mai mic de aproape 20% faţă de 2020, când au fost 256.038 candidaturi şi de 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi.
Un procent de 88% dintre candidaturi au fost înregistrate la consiliul local – 184.496, iar pentru poziţia de primar sunt 11.386 de candidaturi (5%) din total. Un număr de 10.729 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru consiliul judeţean, iar 275 pentru preşedinte al CJ.
Pentru funcţia de primar al Capitalei sunt în competiţie 9 candidaţi, conform unei statistici realizate de Expert Forum.
În total s-au înscris 1.118 candidaţi independenţi, cea mai mare parte la primării şi consilii locale. Dintre aceştia, cei mai mulţi se regăsesc în judeţele Mureş, Suceava, Harghita, Timiş sau Argeş. Competiţia cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe loc, dar şi la Constanţa unde sunt 14 candidaţi. În Voluntari şi Craiova sunt câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi câte 11. Cel mai frecvent număr de competitori este de 3 şi 4. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte 2. Şi la consilii judeţene, competiţia cea mai mare se regăseşte la Maramureş. Cei mai puţini candidaţi sunt la Dâmboviţa, adică 4.
24% dintre candidaţi sunt femei, în creştere cu aproape 2 procente faţă de anul 2020 , dar şi faţă de 2016, când 21% dintre candidaţi au fost femei.
Cea mai mică proporţie de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare la municipii şi în Bucureşti, aproximativ o treime. La nivel de funcţii judeţene s-au înregistrat 27% femei. Pe tipuri de funcţii, cele mai puţine candidate sunt la poziţia de primar şi preşedinte al consiliului judeţean (11%). Cele mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) şi la consilii judeţene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidaţi sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidaţi (2/9).
Cine poate vota
La alegerile locale, alegătorul poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul unde are domiciliul sau reşedinţa!
Alegătorul care nu se află în comuna, oraşul sau municipiul unde are domiciliul sau reşedinţa nu poate vota la alegerile locale!
Chiar dacă alegătorul se află într-o altă comună, alt oraş sau alt municipiu din acelaşi judeţ în care este situată localitatea unde are domiciliul sau reşedinţa, acesta nu poate vota doar pentru consiliul judeţean sau doar pentru preşedintele consiliului judeţean.
Alegătorul care nu se află în sectorul municipiului Bucureşti unde are domiciliul sau reşedinţa nu poate vota la alegerile locale.
Chiar dacă alegătorul are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, dacă se află în alt sector, acesta nu poate vota doar pentru Consiliul General al Muncipiului Bucureşti sau doar pentru primarul general
