O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

 

Sărăcia din judeţ se vede şi pe drumuri, Botoşaniul continuând să fie zona cu cele mai multe atelaje hipo din ţară. Cel puţin aşa reiese din analiza cifrelor care arată că, în ciuda creşterii fulminante a numărului maşinilor înmatriculate, în judeţ ar mai exista peste 40.000 de faetoane sau căruţe înregistrate la primării. Raportat la cele circa 65.600 de autoturisme (n.r. – nu vehicule, care să includă autoutilitare, tractoare ori microbuze), ar însemna că la trei maşini există două faetoane. Aparent, cifra pare mare, însă împărţit pe comune şi oraşe, ar însemna că în fiecare unitate teritorial administrativă ar fi circa 500 de atelaje. Surprinzător sau nu, inclusiv în municipiul Botoşani există 11 atelaje trase de cai, la Dorohoi 25, însă cele mai mari concentrări de căruţe ar fi în comunele de pe malul Prutului, acolo unde sărăcia este la ea acasă. Din acest motiv, unii localnici nici nu se zbat pentru ca autorităţile să le toarne asfalt la poartă, întrucât cu calul şi căruţa pot merge pe oriunde.

Primarul oraşului Săveni, Relu Tîrzioru, spune însă că situaţia pare să fie distorsionată întrucât, cel puţin în zona respectivă, numărul atelajelor hipo a scăzut cu aproape 90% faţă de acum un deceniu. „Vreau să vă spun că numai luna trecută au fost înmatriculate în oraş aproape 400 de autoturisme. Dacă înainte erau mulţi cu atelaje, acum am ajuns să-i cunosc aproape nominal pe cei care mai au faeton. În doi ani ne vom mira dacă vom mai vedea vreun atelaj tras de cai”, a spus Relu Tîrzioru. De partea cealaltă, însă, la Flămânzi de exemplu, zonă străbătută de drumul european care duce spre Iaşi, ar fi înregistrate vreo 700 de căruţe şi faetoane – 250 pe oraş şi alte 450 pe satele arondate. Aici, însă, atelajele au ajuns să fie folosite mai mult la munca câmpului pentru că şi în Flămânzi numărul autoturismelor a explodat. „Un cal pare mai ieftin, dar el trebuie întreţinut şi hrănit zi de zi, pe când la o maşină cumperi piese şi îi dai benzină doar atunci când ai nevoie. Doar că pentru cal nu plăteşti impozit, în timp ce pentru maşină îţi trebuie inclusiv asigurare”, spun oamenii.

 

Situaţia a devenit motiv de studiu

 

O analiză a Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) pe anul trecut arată cât de serioasă rămâne problema căruţelor. Astfel, la ani buni de la interzicerea circulaţiei atelajelor hipo pe drumurile naţionale şi europene, în judeţ s-au produs, numai în 2016, 39 de accidente din culpa căruţaşilor (n.r. – cu şapte mai puţine decât în 2015), soldate cu doi morţi, cinci răniţi grav şi 38 răniţi uşor. „În majoritatea cazurilor a fost vorba de căderi din atelaje, pe fondul consumului de alcool”, a spus Daniela Gheorghiescu, purtător de cuvânt în cadrul IJP.

Alţi căruţaşi au provocat accidente după ce au circulat fără a respecte vreo regulă sau după ce atelajele nesemnalizate au apărut în faţa unor maşini. Din acest motiv, poliţiştii insistă pe plăcuţe şi veste reflectorizante, în locul amenzilor. „Anul trecut au fost aplicate 1.240 de sancţiuni, în cea mai mare parte pentru echipare necorespunzătoare şi consum de alcool”, au adăugat reprezentanţii IJP. Pe acest fond, poliţiştii au subliniat necesitatea găsirii unor soluţii legale pentru asigurarea unor trasee alternative de deplasare pentru reducerea riscului de accidente. „Au fost făcute informări către Secţia de Drumuri Naţionale şi autorităţi locale cu privire la necesitatea amenajării benzilor laterale, în condiţiile în care sunt peste 40.000 de atelaje înregistrate la primării”, a adăugat Daniela Gheorghiescu, purtător de cuvânt în cadrul IJP.

 

EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...