Monument religios ascuns turiştilor

0

Vizitarea Mănăstirii Popăuţi este o provocare, pentru că este greu de ajuns la ea, iar atitudinea călugărilor este foarte rece.

 

– Irina SIMINICEANU

 

Mulţi botoşăneni care se ocupă de monumente istorice arată că nu ştiu să-şi promoveze valorile. Dacă vecinii suceveni au foarte mult de câştigat din turismul ecumenic, la noi acest lucru pare imposibil. Cazul cel mai sugestiv este cel al Mănăstirii Popăuţi, situată într-o margine a municipiului Botoşani şi de o valoarea inestimabilă. Ctitorită de Ştefan cel Mare, a doua ca vechime după Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi, mănăstirea stă închisă cu chei, fără niciun program de vizitare, fără niciun sistem de semnalizare pentru identificarea sau îndrumarea vizitatorilor către obiectiv.

Cei nouă călugări sunt conduşi de un stareţ tânăr, care a solicitat de la primărie doar dreptul de a rezerva locuri de parcare, motivând că sunt pentru vizitatori, instalând ulterior un indicator în faţa porţilor – singurul de altfel – cu mesajul „Staţionarea interzisă”.

 

„Noi nu avem nevoie de turişti”

 

Cei care ajung la mănăstire şi doresc să viziteze biserica finalizată în 1496 pot intra în incintă, dar aici se opreşte traseul. Indicatoarele montate de Direcţia de Cultură în interior anunţă că te afli lângă un monument istoric, care, în caz de război, trebuie protejat. Cele două biserici, una nouă şi o alta veche, dar şi o clopotniţă, sunt încuiate.

După încercări la mai multe uşi şi după o incursiune dincolo de gardul din spate al mănăstirii, vizitatorii îi pot descoperi pe călugări în grădină, dar aceştia îi apostrofează pe cei ajunşi că au înaintat prea mult şi că vizitatorii nu au ce căuta aici.

O simplă discuţie cu părintele stareţ Ioan Harpa demonstrează de ce este lăsată mănăstirea în anonimat. „Noi nu avem nevoie de turişti, nu avem nevoie de banul în plus pe care îl aduc. Noi le avem pe ale noastre, cele mănăstireşti. Ce mare câştig are Mănăstirea Vorona că are 10 autocare de turişti pe an? Şi apoi, cine are de vizitat mănăstirea, ne găseşte aici ”, declară stareţul.

 

Pictură refăcută de Ministerul Culturii

 

Mănăstirea a fost renovată de curând, din fonduri proprii, însă pictura interioară din biserica lui Ştefan a fost refăcută în urmă cu doi ani cu bani de la Ministerul Culturii. Stareţul nu vede însă nici o problemă în faptul că deşi a utilizat fonduri publice, ţine o asemenea valoare istorică sub cheie.

Biserica „Sf. Nicolae” de la Mănăstirea Popăuţi a fost zidită pe „moşia domnească din hotarul târgului” Botoşanilor. Pe faţada nordică a pronaosului, lângă portalul intrării originale, se află o pisanie în limba slavonă, care-l atestă le Ştefan cel Mare ca fiind ctitorul aşezământului.

 

Autorităţile sprijină obiectivul istoric

 

Întrebat ce părere are despre semnalizarea obiectivului, Dănuţ Huţu directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Cultural, a explicat că doar indicatoarele din interior revin instituţiei pe care o conduce. „Am fost sesizaţi despre aspectele respective de la Popăuţi şi ştiu că Primăria Municipiului Botoşani pune la punct un sistem de indicatoare de îndrumare şi de identificare a mai multor obiective turistice din municipiu. Vom oferi tot sprijinul necesar”, a spus directorul.

Dănuţ Huţu s-a arătat nemulţumit la rândul său de viziunea închisă a părintelui stareţ din Popăuţi, explicând că va avea o discuţie în acest sens cu mitropolitul, cu prima ocazie.

„Mănăstirea Vorona are de trei ori mai mulţi credincioşi în fiecare duminică la slujbă, la fiecare sărbătoare religioasă. Şi nu doar 10 autocare pe an, cum spune părintele stareţ. Cum să nu conteze toate acestea? Contează pentru întreaga zonă, pentru infrastructura turistică, pentru tot. Maica stareţă vrea să deschidă un muzeu cu cea mai veche carte bisericească din zonă. Atât de mult contează”, a mai precizat  Dănuţ Huţu.

 

Mănăstirea Coşula deschisă pentru turişti

 

Spre deosebire de cazul Mănăstirii Popăuţi, Mănăstirea Coşula, refăcută recent din fonduri europene, oferă ghid şi are un program de vizitare. Obiectivele turistice pot fi aflate de turişti de pe un site special realizat printr-un proiect european de către Primăria Botoşani ce a permis crearea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Botoşani. Adresa web este www.visitbotosani.ro. Cu indicatoarele şi ghidarea turiştilor stăm mai rău, Direcţia de Cultură neavând posibilitatea legală de a investi pe un teren public al primăriei sau consiliului judeţean.

Indicatoare ale monumentelor culturale în Botoşani au realizat şi montat în ultimii ani Clubul „Rotary”, iar cele mai moderne au apărut în municipiul Botoşani graţie primăriei, chiar anul trecut. Acestea sunt incluse în reţeaua de informare turistică „QR”, prezentând pe panouri câte un cod, care dacă este scanat, cu ajutorul unei aplicaţii speciale de pe mobil, oferă turistului informaţii despre respectivul obiectiv.

 

Deja ai votat!
se încarcă...