„Vânătorii” de ajutoare financiare din partea statului au găsit o altă modalitate de a-şi suplimenta veniturile lunare, fără a munci măcar o oră. Aceştia iau cu asalt Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) şi solicită să le fie evaluaţi copiii pentru a primi certificat de copil cu Cerinţe Educaţionale Speciale (CES). „Copiii nu au reţinere de minte” – aceasta este formula cea mai des auzită de specialiştii centrului. S-a ajuns până acolo încât unii părinţi se prezintă la evaluare cu toţii copiii de vârstă şcolară pe care îi au, din dorinţa de a primi cât mai mulţi bani.
Până la acordarea sprijinului financiar, cei mai mulţi părinţi refuzau să solicite sprijinul specialiştilor. Din 2016 situaţia s-a schimbat radical, explicaţia fiind banii asiguraţi de stat. Potrivit normelor legale în vigoare, un copil cu CES cu vârsta între doi şi şapte ani primeşte o alocaţie de hrană de 16,6 lei pe zi şi 498 de lei anual pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, manuale, jucării, transport, materiale cultural sportive. Alocaţia de hrană este aceeaşi şi pentru tranşele de vârstă şapte-14 ani, 14-18 ani, 18-26 de ani, însă valoarea drepturilor anuale pentru îmbrăcăminte, rechizite etc. este de 611 lei, 754 lei, respectiv 844 de lei. Aceste drepturi se acordă din 2015. De regulă, banii pentru masă se acordă lunar, în funcţie de zilele de prezenţă la şcoală, ceea ce înseamnă că multe familii primesc sute de lei.
„De când cu aceste drepturi băneşti, adresabilitatea este mult mai mare”
Potrivit celor precizate de Alina Robu, directorul CJRAE, odată cu acordarea drepturilor băneşti copiilor cu CES, atât pentru elevii din şcolile de masă, cât şi pentru cei din şcolile speciale, din anul şcolar 2016-2017 numărul copiilor/elevilor care s-au adresat Serviciului de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională (SEOSP), din cadrul CJRAE şi care au obţinut certificate de orientare şcolară şi profesională prin Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională (COSP) a depăşit dublul beneficiarilor din anul şcolar 2014-2015. Astfel, dacă în anul şcolar 2014-2015, numărul copiilor cu CES era de 333, în 2015-2016 a ajuns la 396, pentru ca în 2016 – 2017 să fie de 724.
„Nu ştiu numele copiilor lor, însă vor să le scoată certificat”
Potrivit oficialului, lunar zeci de copii intră în şcoli cu certificat de orientare şcolară şi profesională, însă sunt şi copii care nu primesc certificat. „Se mai lasă cu scandal, cu ameninţări. Sunt părinţi care chiar arată interes şi spun că banii aceştia îi vor folosi terapii logopedice, în programe speciale pentru copii. Este dureros însă că alţi părinţi vin cu câte 5-6 şi nici măcar nu ştiu numele copiilor lor, însă vor să le scoată la toţi certificat”, a explicat Alina Robu.
În ultima perioadă, specialiştii centrului s-au confruntat cu o avalanşă de cereri din partea părinţilor care au copii între patru şi şapte ani.
Părinţii nu justifică cum cheltuiesc banii
În condiţiile în care părinţii copiilor cu CES nu trebuie să justifice cum cheltuiesc banii, specialiştii CJRAE le recomandă reprezentanţilor DGASPC şi asistenţilor sociali din primării să monitorizeze respectivele familii.
În primul semestru al acestui an şcolar, în cadrul SEOSP au fost înregistrate şi analizate un 368 dosare, 11 dintre acestea fiind respinse.
Certificatul pentru elevii cu CES este acordat de o comisie din care fac parte specialişti ai CJRAE, Inspectoratului Şcolar, Consiliului Judeţean, DGASPC, unităţilor de învăţământ special şi ONG-urilor.
„Când e zi de plată, rup uşile”
La nivelul municipiului Botoşani, anul trecut au fost în evidenţe 244 de copii cu CES, în acest an şcolar numărul ajungând la 341, din care din care 72 numai la Şcoala 2 din cartierul Parcul Tineretului. „Probabil că părinţii au aflat unul de la altul că se dau bani. Când e zi de plată, rup uşile pe la Şcoala 2. Şi le noi vin mereu şi întreabă când primesc banii”, a declarat un funcţionar din Primăria Botoşani.
În bugetul local pe acest an au fost alocaţi 993.000 de lei pentru plata drepturilor copiilor cu CES, banii reprezentând sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate.
Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.
– Virginia CONSTANTINIU
