Valul de pensionări din perioada 2016-2017 are urmări nebănuite pentru Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ). Deşi nu a reuşit să acopere deficitul de personal lăsat în urmă de cei care au ales să-şi pună armele în cui, IPJ a fost dat în judecată de foştii angajaţi, care cer acum solde compensatorii. Asta pentru că, în baza unei legi din 2010, IPJ trebuia să le plătească foştilor poliţişti o serie de sume în funcţie de vechimea în serviciu. Legea cu pricina fusese suspendată în 2010, dar oamenii s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a decis că drepturile cu pricina trebuie plătite. Astfel, imediat după ce s-au pensionat, cei aproape 100 de poliţişti botoşăneni au dat în judecată IPJ solicitând plata acestor compensaţii.
Sumele variază de la caz la caz, iar foştii poliţişti trebuie să primească banii respectivi cu dobândă şi actualizate cu rata inflaţiei. În unele cazuri, procesele au ajuns la Curtea de Apel Suceava, sentinţele fiind definitive.
Beneficii pentru poliţiştii trecuţi în rezervă
Astfel, potrivit Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice din 2010, la trecerea în rezervă poliţiştii, la fel ca ceilalţi angajaţi din instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trebuiau să beneficieze de un ajutor. Astfel, la o vechime de până la cinci ani ei aveau dreptul la trei solde compensatorii, iar la o vechime între cinci-10 ani la un ajutor egal cu şase solde. În schimb, cei aveau o vechime între 10-15 ani aveau dreptul la un ajutor de opt solde, iar dacă lucraseră între 15-20 ani în poliţie, compensaţiile creşteau la 10 solde. Cele mai mari sume urmau să le primească cei cu o vechime între 20-25 ani, în cazul lor ajutorul fiind egal cu 12 solde, la o vechime între 25-30 ani la 15 solde, iar dacă depăşeau o vechime de 30 ani în sistem, ajutorul era egal cu 20 solde.
Cei pensionaţi au cerut mai întâi aceşti bani de la IPJ, însă, cum nu erau prevăzuţi banii în buget, plăţile nu s-au făcut, iar foştii poliţişti au cerut sumele prin intermediul unor acţiuni deschise la Tribunal.
Obligat la plată de magistraţi, IPJ a făcut apel, însă mai toate procesele au fost pierdute.
Pensii mai mari decât salariile
Banii respectivi vin după ce foştii poliţişti au beneficiat şi de pensii mai mari la trecerea în rezervă. Astfel, cei care s-au pensionat în 2016 şi 2017 au profitat de o lege care le-a oferit şansa ca pensia să fie mai mare decât salariul. Baza de calcul pentru stabilirea pensiei era o medie a tuturor veniturilor brute realizate în şase luni consecutive, perioadă aleasă de beneficiar din ultimii cinci ani de activitate. Baza o reprezenta un procent de 65% din această medie, la care se puteau adăuga însă sporurile şi care ridicau baza de calcul a pensiei la circa 85% din salariu.
În schimb, cei care primiseră ordinul Meritul Militar, puteau adăuga un spor de 10%, 15% sau 20% şi care făcea ca pensia să depăşească salariul brut mediu din cele şase luni alese. Aşa s-a ajuns ca unii ofiţeri să aibă o pensie de aproape 10.000 de lei, iar agenţii de aproape 6.000 de lei.
Pensii speciale sunt şi în alte ţări
Acest sistem de pensii speciale a funcţionat, cu anumite particularităţi, în toate regimurile politice şi în majoritatea ţărilor, ştiut fiind faptul că cei care activează în sistemul de apărare şi ordine publică au o serie de restricţii. Pe vremuri erau supranumiţi „apevişti” (n.r. – în traducere liberă armată pe viaţă), în sensul că erau 24 de ore din 24 la ordinul statului. Astfel, orice deplasare în interes personal în afara localităţii de domiciliu trebuia notificată în scris şi aprobată de şefi, şi puteau fi chemaţi la serviciu chiar în zilele libere sau din concediu, iar pensiile speciale trebuiau să recompenseze acele privaţiuni.
Pensii speciale se acordă în toată lumea. În Belgia, ofiţerii se pot pensiona la vârsta de peste 50 ani, după 20-30 ani de serviciu, iar pensia este de 80% din ultimul salariu. Situaţii similare se întâlnesc inclusiv în Franţa sau Germania, dar şi în Marea Britanie.
– Sebastian GHEORGHIU
