Abandonul şcolar continuă să fie una dintre problemele majore ale învăţământului românesc. Acest fenomen este cauzat în primul rând de sărăcia care afectează mare parte a populaţiei, în special cea din mediul rural. În judeţul Botoşani, raportat la populaţia şcolară, numărul celor care încheie socotelile cu şcoala este de sub 1%, însă sutele de copii care în fiecare an se regăsesc în această categorie îngroaşă rândurile botoşănenilor care an de an nu se pot integra pe piaţa muncii şi au nevoie de sprijin din partea statului pentru că trăiesc în sărăcie.
Datele centralizate de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, arată că în anul şcolar 2017 – 2018, 655 de elevi au renunţat la şcoală. La o populaţie şcolară de 68.309, numărul celor care nu mai frecventează cursurile este de 0,97%. În anul şcolar 2016 – 2017, au părăsit şcoala 744 de copii (rată de abandon 1,09%, la o populaţie şcolară de 68.309). În anul şcolar 2015 – 2016, au renunţat şa şcoală 695 de copii (0,99%), iar în 2014 – 2015, 648 de elevi (0,89%).
Gabriel Hârtie, inspector şcolar general, a declarat că renunţă la şcoală în special copiii din mediile defavorizate şi cei care provin din familii unde educaţia nu reprezintă o prioritate. Potrivit oficialului, în această categorie intră şi copiii care au plecat cu părinţii în străinătate. „În perioada următoare vom ajunge în fiecare comunitate pentru a analiza fiecare caz în parte. Ne îngrijorează situaţia fiecărui copil care nu mai vrea să meargă la şcoală şi vom face tot ceea ce ţine de noi pentru a-i readuce pe aceşti copii în şcoli”, a mai spus oficialul.
România în topul Europei la abandonul şcolar
Datele prezentate de Eurostat arată că România se află pe locul trei în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a şcolii, deoarece 18,9% dintre tinerii români renunţă la studii. La nivelul Uniunii Europene, România este depăşită doar de Spania, cu o rată 20,3%, şi de Malta, cu 20,1%.
De asemenea, datele Eurostat reliefează faptul că, în 2016, comparativ cu 2006, abandonul şcolar a scăzut în toate statele membre pentru care există date disponibile, cu excepţia Cehiei, României şi Slovaciei, unde a crescut. În cazul României, abandonul şcolar a urcat de la 17,9%, în 2006, la 18,5%, în 2016.
Ţinta europeană pentru anul 2020 este reducerea ratei abandonului şcolar sub pragul de 10%. 15 state membre îndeplinesc deja obiectivul naţional pe care şi l-au propus pentru anul 2020 la acest indicator: Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia şi Finlanda.
Fenomen ignorat de guvernanţi
În raportul de ţară se arată că rata de părăsire timpurie a şcolii rămâne la un nivel ridicat din cauza că guvernanţii acordă o atenţie insuficientă acestui flagel şi acţiunilor de depistare şi prevenire timpurie a sărăciei. Cum era de aşteptat, în mediul rural, rata de părăsire timpurie a şcolii este mult mai ridicată decât la oraşe, categoriile sociale ţintă fiind romii şi populaţia defavorizată social.
„Guvernanţii sunt incapabili să construiască strategii reale de prevenire a abandonului şcolar, fie din nepricepere, fie din lipsă de fonduri, iar statul priveşte cu indiferenţă cum se distrug generaţii de viitori cetăţeni ai ţării. Şi asta în condiţiile în care toate guvernele României de după 1989 au susţinut că educaţia este o prioritate naţională. Învăţământul rămâne domeniul prioritar pe hârtie, deoarece, prin lege, trebuie să beneficieze de o finanţare de 6% din PIB, care în realitate este de 3%”, a declarat un profesor botoşănean.
Potrivit acestuia, guvernanţii ar trebui să ia în calcul faptul că mulţi copii merg flămânzi la şcoală şi abia aşteaptă să primească pachetul alimentar asigurat de stat.
