two + eight =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Ororile comise de deţinuţii eliberaţi în baza Legii privind recursul compensatoriu au detonat o bombă cu ceas, care de ani buni făcea victime în rândul oamenilor nevinovaţi. În realitate, din 2014, de la adoptarea noului Cod penal, cei condamnaţi ajung să ispăşească pedepse din ce în ce mai mici, fiind eliberaţi din puşcării fără să ducă la bun sfârşit condamnările primite de la instanţele de judecată. S-a ajuns ca deţinuţii care stau închişi până la ultima zi din pedeapsă să reprezinte o raritate, iar eliberările condiţionate, care ar trebui să reprezinte o excepţie, au devenit în fapt o regulă.

Anul trecut, de exemplu, numai din Penitenciarul Botoşani au fost eliberaţi 273 de deţinuţi, dintre care 240 au fost trimişi acasă după ce instanţele au dispus eliberarea lor condiţionată, adică înainte de a ispăşi pedepsele dictate de magistraţi şi numai 33 au plecat din celule după ce au făcut şi ultima zi de puşcărie. Ce înseamnă asta? Că doar 12% dintre cei care sunt închişi execută pedepsele.

Că sunt eliberaţi nu este o chestiune strigătoare la cer pentru că ei nu pot fi ţinuţi după gratii la nesfârşit. Problema este că ei au ajuns să facă din ce în ce mai puţină puşcărie decât s-a stabilit iniţial prin sentinţele de judecată, iar pedepsele ajung să fie considerate un mizilic.

În februarie 2014, când s-a trecut la noul Cod penal, o parte din infracţiuni au fost dezincriminate, însă în multe fapte limitele de pedeapsă au fost reduse. Astfel, dacă în vechiul Cod furtul în formă simplă era pedepsit cu închisoare până la 15 ani, din 2014 hoţii riscă doar până la cinci ani de detenţie. Şi tâlharii sunt pedepsiţi mai blând, ei riscând cel mult şapte ani de închisoare, nu 18.

 

Pedepse mai mici din cauza recursului compensatoriu

 

În trecut, un tâlhar condamnat la 15 ani de închisoare putea să iasă din puşcărie cel mai devreme după 10 ani de detenţie, adică după ce a ispăşit două treimi din pedeapsă. Acum, dacă a primit o condamnare maximă de 7 ani, el poate să plece din penitenciar după numai doi ani de închisoare. De ce? Pentru că face tot două treimi, dar dintr-o pedeapsă mai mică, iar potrivit legii privind recursul compensatoriu pentru fiecare 30 de zile de închisoare în condiţii necorespunzătoare, i se scad suplimentar, încă câte 6 zile din pedeapsa aplicată. Astfel, dintr-un an de puşcărie, numai pe baza recursului compensatoriu, deţinutul scapă din oficiu de 72 de zile de închisoare. Şi asta pentru că legea se aplică din oficiu la toţi întrucât niciun penitenciar din România nu respectă normele europene.

„Prevederile Legii 169/2017 (n.r. – lege recursului compensatoriu) îşi produc efectele pentru toate persoanele condamnate aflate în custodia unităţii penitenciare, cu excepţia persoanelor aflate în cadrul secţiei de infirmerie”, a recunoscut ieri Anna Maria Rotariu, purtător de cuvânt din cadrul Penitenciarului Botoşani. Iar la eliberarea condiţionată, aceluiaşi deţinut i se mai scad, pe lângă aceste zile „scutite” din oficiu, încă o treime din pedeapsă, adică patru luni. Prin urmare, în loc să facă un an de închisoare, deţinuţii ajung să facă doar 6 luni.

 

Condamnările nu îşi mai ating scopul

 

Din acest motiv, în multe dintre situaţii pedepsele stabilite de instanţă nu îşi mai ating scopul întrucât cel condamnat nu realizează că a comis ceva grav şi reprobabil, percepţia fiind că toată lumea vrea să-l vadă ieşit din penitenciar. Iar efectele nu întârzie să apară. Ieri, de exemplu, din cei 711 deţinuţi din Penitenciarul Botoşani, 213 erau recidivişti.

Dar ce ar trebui să intrige este faptul că, potrivit Legii executării pedepselor, liberarea condiţionată nu este un drept, ci o excepţie aflată la latitudinea instanţei de judecată, şi doar în cazul acelor deţinuţi care dau dovadă că s-au îndreptat şi se pot reintegra în societate. Doar că în hârtii, adică în dosarele pentru liberările condiţionate, lucrurile sunt extrem de frumoase. Iar excepţia a devenit regulă. Astfel, în 2017, din Penitenciarul Botoşani au fost eliberaţi 336 deţinuţi din care numai 12 la expirarea pedepsei. În rest, toţi eliberaţi condiţionat, înainte de termen, printre care 86 de recidivişti. La fel în 2015 şi 2016 au fost eliberaţi câte 477 şi respectiv 437 de deţinuţi, însă atunci şi numărul celor închişi în penitenciar era mai mare între 1.200 şi 1.100.

Bătrână prădată de un recidivist eliberat condiţionat

 

În noaptea de 31 decembrie 2017 spre 1 ianuarie 2018, un individ eliberat în baza recursului compensatoriu, a pătruns în locuinţa unei femei de 82 de ani din localitatea Floreşti (com. Răuseni) şi a încercat să o violeze. Arestat, bărbatul a încercat să dea vina pe băutură. În schimb, ancheta avea să scoată la iveală că Marin B. avea mai multe condamnări la activ şi fusese eliberat din penitenciar la sfârşitul lunii octombrie 2017, după ce ispăşise o pedeapsă de patru ani şi 10 luni închisoare pentru viol. Bărbatul fusese închis pe 22 februarie 2013, iar pe parcursul detenţiei Marin B. a fost sancţionat de trei ori disciplinar. Iniţial, psihologii s-au opus eliberării acestuia, apreciind că există riscul recidivei. Totuşi, după intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu, care impunea scăderea unor zile din pedeapsă, el a fost eliberat cu două luni mai devreme. Iar ce anticipau psihologii s-a şi întâmplat, botoşăneanul revenind la instinctele primare.

 

 

 

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

7 VOTURI - MEDIE: 3,86
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...