Zeci de ani de spitalizare din cauza depresiei

0

Peste 30 de ani de internare la psihiatrie într-un singur an, din cauza depresiilor şi milioane de lei cheltuiţi cu tratamentul, spitalizarea şi hrana bolnavilor. Datele medicilor specialişti arată că peste trei sferturi din populaţia judeţului suferă de un episod de depresie, care, tratat necorespunzător, poate ajunge la o afecţiune mult mai gravă. „Conform criteriilor de diagnostic actuale, 80% din populaţie prezintă sau va prezenta la un moment dat un episod de depresie. În cifre, raportul este de 3 la 1 în favoarea femeilor, dar acest fapt este doar pentru că bărbaţii îşi maschează această boală. Fie sub masca alcoolismului, fie al consumului de substanţe psihoactive”, a avertizat medicul primar Bogdan Alexandroaie, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati”.

Potrivit cifrelor pe anul trecut numărul celor internaţi în Secţia de Psihiatrie a SJU doar din cauza depresiei s-a apropiat de 2.500, iar zilele de spitalizare au depăşit 10.000. Cu alte cuvinte aproape 30 de ani de spitalizare din cauza depresiei în doar un an.

La noi stigmatul bolilor psihice este încă foarte prezent”

Medicii spun că acestea sunt însă doar cazurile care se prezintă la medic, de cele mai multe ori în forme grave, pentru că oamenii se feresc, în continuare, de medicii psihiatri. „La noi stigmatul bolilor psihice este încă foarte prezent, din păcate, iar mulţi oameni nu apelează la serviciile unui psihiatru doar pentru că ceilalţi l-ar cataloga drept <<nebun>>. Ceea ce este complet greşit. Adresarea către psihiatru trebuie încurajată. Cât mai din timp, mai ales că ştim foarte bine că adolescenţii vor să fie mai rebeli, iar părinţii foarte exigenţi, rigizi, pot influenţa dezvoltarea lor ulterioară”, a spus un medic specialist psihiatru botoşănean.

Acesta explică faptul că depresia poate fi întâlnită chiar şi la vârsta de un an, prin deprivarea afectivă, când copilul poate fi abandonat în spital, sau în perioada de sugar, chiar, până la preşcolar, şcolar, adolescent. Orice schimbare de atitudine, de comportament, poate să ridice unele semne de întrebare aparţinătorilor, părinţilor, iar în acel moment trebuie să se adreseze unui specialist.

Programe de prevenţie inexistente

Potrivit datelor, la Botoşani, până la 15% dintre pacienţii care se adresează medicilor de familie o fac din cauza depresiei, iar dacă până în urmă cu câţiva ani statisticile arătau că tronsonul de vârstă între 30 şi 40 de ani este cel mai expus depresiei, acum acesta a scăzut chiar şi până la 25 de ani.

La Botoşani cei mai afectaţi sunt cei cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani. Acest fapt se răsfrânge cel mai mult asupra economiei, iar medicii specialişti atrag atenţia asupra lipsei unor strategii naţionale în acest sens. „În prezent nu există politici pe termen scurt sau pe termen lung în privinţa tulburărilor mintale. Nu există, în primul rând, prevenţie, însă dacă ar exista, s-ar reduce semnificativ costurile materiale şi omeneşti. Ar fi bine ca, începând din gimnaziu, să fie module de educaţie pentru sănătate, în general, şi pentru sănătate mintală, mai ales”, a spus medicul Laura Jijie, medic primar în psihiatrie pediatrică în cadrul SJU Botoşani.

Medicii spun că o implicare mai mare din partea statului ar aduce beneficii inclusiv bugetului naţional, deoarece o persoană adultă, la 40-50 de ani, este în deplină capacitate de muncă. „La această vârstă trebuie să fie productiv, munceşte, plăteşte taxe şi impozite, are grijă de familie. Odată ce eşti invalidat de un episod de depresie, costurile pentru viaţa de zi cu zi ale persoanei, familiei, dar şi ale societăţii sunt mult mai mari. Tocmai de aceea contează mult prevenţia”, avertizează medicii specialişti.

Tipuri de depresie

Depresia majoră, depresia psihotică, tulburare distimică, depresia postpartum, depresia afectivă sezonieră, sau tulburarea bipolară sunt doar câteva din formele cele mai întâlnite de depresie.

Efectele depresiei majore pot fi de-a dreptul invalidante pentru pacient. Ea poate provoca tulburări ale proceselor fiziologice normale – hrănirea, somnul, nivelul de activitate fizică, capacitatea de concentrare şi de realizare a diferitelor sarcini.

Depresia psihotică are trei parametrii de caracterizare: tristeţe profundă, scăderea activităţii intelectuale, scăderea activităţii motorii. În cadrul ei apare noţiunea de „durere morala”: tristeţe profundă şi idei delirante de inutilitate şi de autoacuzare.

Tulburarea distimică se manifestă pe termen lung (2 ani sau chiar mai mult), dar este mai puţin severă. Persoanele care suferă de tulburare distimică au o dispoziţie depresivă în cea mai mare parte a timpului. Ei îşi descriu starea de spirit că fiind „tristă” sau „ abătută”, pot avea un interes scăzut pentru a desfăşura activităţi şi se văd pe ei înşişi că neinteresanţi sau incapabili.

Depresia postpartum poate apărea în cazul mamelor în primele luni de la naştere. Fără tratament, aceasta poate avea o evoluţie prelungită.

Tulburarea afectivă sezonieră este, pe scurt, o stare de disconfort psihic şi fizic asociată cu schimbarea de anotimp, de obicei toamnă şi iarnă. Dintre cauzele posibile de apariţie a acesteia sunt: dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultăţi de reglare a unei substanţe chimice cerebrale, denumită serotonină. 70-80% dintre cei cu această tulburare sunt femei, cel mai frecvent în jurul vârstei de 30 de ani.

Tulburarea bipolară (maniaco-depresivă) este caracterizată prin schimbarea ciclica a stărilor: mânie şi depresie. Aceste schimbări de stare pot fi dramatice şi rapide, dar adesea sunt graduale.

 

Deja ai votat!
se încarcă...