Cazul foştilor muncitori srilankezi concediaţi de GT Company, în urma unui scandal iscat ca urmare a confirmării unuia dintre ei ca fiind bolnav de Covid-19, este tratat într-o notă emoţională, deşi situaţia trebuie privită ca şi cum ar fi angajaţi români, cei 36 de străini având acte de şedere legală în ţară şi beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca orice cetăţean român. Doar că acest caz vine pe fondul disputelor politice privind condiţiile de muncă ale românilor plecaţi la cules sparanghel în Germania şi a creat o mare emoţie în publicul larg, emoţie folosită acum electoral de toţi actorii politici.
Conflict între angajator şi muncitori
Scandalul a început în urmă cu o lună, după ce unul dintre angajaţii aduşi din Sri Lanka a fost depistat ca fiind bolnav de Covid-19. Ulterior, şapte contacţi direcţi ai muncitorului au fost izolaţi în spaţiile de cazare în care locuiau, oferite de companie.
Între timp, însă, mai mulţi dintre srilankezi au refuzat să mai vină la muncă, acuzând că nu li se asigură măsurile minime de protecţie în faţa cumplitei boli. În această situaţie, angajatorul le-a desfăcut contractele de muncă disciplinar, pe motiv de absent nemotivat şi a dispus evacuarea lor din spaţiile de cazare pe care compania le-a pus la dispoziţie.
În acel moment s-a iscat un conflict între un grup de srilankezi şi o parte dintre colegi, dar şi cu angajaţii firmei de securitate la care compania de confecţii apelase.
Poliția s-a autosesizat după declarațiile din spațiul public
Potrivit, declaraţiilor făcute în spaţiul public, atât de srilankezi, cât şi de persoane care au fost apropiate acestui caz, în conflict au fost produse şi o serie de fapte care ar putea îmbrăca aspect infracţional.
„Din cei 14 oameni (n.r. – sr
ilankezi), opt sunt foarte periculoşi. Ei sunt împreună şi nu se poate discuta cu ei niciodată. De acea compania a decis ca cei opt oameni să plece din GT Company. Agenţii de securitate ai GT Company s-au deplasat la hostel pentru a-i ruga pe cei opt oameni să plece, însă cei opt nu au acceptat şi au început să se bată cu cei de la securitate, folosind cuţite”, i-ar fi scris o srilankeză, Rajapurage Vishaka Sandamali, ambasadorului statului Sri Lanka în Polonia, potrivit unei postări distribuite pe Facebook de un conaţional care a lucrat şi el la GT Company, Udayanga Roshan.
Apoi, tot potrivit declaraţilor srilankezilor care au plecat spre Bucureşti, acel conflict s-a terminat cu încătuşarea lor cu „şoricei de plastic”.
„În urma informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la faptul că mai multe persoane de origine srilankeză ar fi fost agresate de personalul de securitate al firmei cu care au avut contracte de muncă, ne-am sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. În continuare se efectuează cercetări pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, urmând ca în funcţie de rezultatul acestora să se dispună măsuri legale”, a declarat agent de poliţie Delia Nenişcu (foto), purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani.
Au vrut să mai plece o dată
În urma acelui episod de la finalul lunii aprilie, angajatorul a decis să-i concedieze pe toţi srilankezii. Mai mult, le-a pus la dispoziţie un autocar pentru a părăsi Botoşaniul. La Roman, autocarul a fost oprit şi întors din drum, iar străinii au fost băgaţi două săptămâni în carantină, pentru că în urma anchetelor epidemiologice s-a constatat că mai mulţi dintre ei au mai fost contacţi cu primul bolnav care s-au pozitiviat.
În timpul carantinei au mai fost depistaţi şi alţi bolnavi, astfel că aceştia au trebuit, la finalul stării de urgenţă, să rămână în izolare. Cum nu aveau unde să stea în Botoşani, srilankezii au mai petrecut o săptămână la Cabana „Stejarul”, iar autorităţile urmează să decidă cine va plăti cheltuielile care se ridică la aproximativ 10.000 de lei.
Scandal între srilankezi în drum spre aeroport
În timpul carantinării lor, srilankezii au fost contactaţi de către fostul angajator care şi-a arătat dispoziţia de a încheia cu ei noi contracte de muncă, dar doar patru au acceptat, restul cerând să plece spre Bucureşti, motivând ba că au ofertă de la o firmă din Vrancea, ba de la una din Colentina, ba că vor să se întoarcă acasă. „Potrivit GT Company, în urma discuţiilor cu avocata cetăţenilor srilankezi, s-a solicitat ajutorul în vederea transportării lor la Bucureşti, în zona Colentina, acolo unde urmau să fie primiţi de către noul angajator. În acest context, ca urmare a contactării unei firme de transport din Botoşani (n.r. – RVG) şi prezentării situaţiei, conducerea firmei s-a oferit să îi transporte pe cheltuiala proprie. Conform reprezentanţilor transportatorului, pe perioada deplasării spre Bucureşti au existat neînţelegeri între cetăţenii srilankezi, în sensul că o parte şi-a dorit să ajungă la aeroport, iar o parte la noul angajator”, se arată într-o comunicare a Centrului Judeţean de Comunicare (CJC) Botoşani.
Pentru că şi-au manifestat intenţia de a părăsi judeţul, la „Stejarul” a ajuns şi o echipă a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), în frunte cu epidemiologul şef Irina Alecu pentru a le elibera avizele epidemiologice. „Din judeţ nu puteau să plece fără avizele epidemiologice. Astfel, că a plecat doamna Alecu, împreună cu asistentul de serviciu şi şoferul instituţiei să îndeplinească această procedură. Ei au vorbit frumos cu srilankezii. Nici nu aveau de ce să nu vorbească frumos”, a declarat Monica Adăscăliţei (foto), directorul DSP, adăugând că cel de al 36-lea srilankez, care abia fusese externat din spital a ajuns la „Stejarul” adus de epidemiologul şef.
În conflict a intervenit şi ministrul Muncii
Ajunşi la Otopeni, aceştia au constat că nu au cum să plece în ţara natală. Undeva, la mijlocul nopţii de duminică spre marţi, pe Otopeni a ajuns şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru, care s-a implicat în găsirea unui loc de cazare într-un hotel de lângă aeroport, iar ieri dimineaţă a purtat discuţii cu fiecare în parte şi s-a ajuns la concluzia că aceştia doresc să rămână să muncească în România. Mai mult, ea s-a erijat într-un intermediar de locuri de muncă, anunţând că în această dimineaţă le va prezenta oferte pentru a rămâne în ţară.
„Eu vreau să îi asigur că nu închid acest caz până nu îşi găsesc un loc de muncă corespunzător şi până când nu luăm împreună o decizie. Nu voi lua o decizie fără să mă consult cu dânşii… Intenţia mea este să mă implic foarte mult în această după-amiază (n.r. – ieri) pentru identificarea ofertelor şi să vin la sfârşitul zilei să discut cu dânşii, să-i las peste noapte să se gândească, să discute între dânşii, şi mâine dimineaţă (n.r. – azi) să-mi spună care dintre ofertele pe care o să le prezint este cea pe care o preferă”, a declarat ministrul Muncii.
Control declanşat de ITM
În paralel, Inspecţia Teritorială de Muncă (ITM) a declanşat o acţiune de control la GT Company, unde a constatat o serie de nereguli, pentru care a aplicat două amenzi, una de 8.000 de lei, pe partea de relaţii de muncă, şi una de 5.000 de lei, pentru nereguli în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Neregulile nu vizau însă modul de concediere al angajaţilor, care puteau, fiind cu acte în regulă în România, dacă nu erau mulţumiţi, să conteste în instanţă.
Referitor la afirmaţiile că unii dintre ei nu şi-ar fi primit toţi banii de la firmă, reprezentanţii ITM Botoşani precizează că „din documentele prezentate de către angajator, acesta face dovada transferului bancar pentru salariul aferent lunii aprilie 2020”, dar şi că acesta „a calculat şi achitat compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit şi neefectuat pentru perioada lucrată”.
Totuşi, în urma controlului efectuat la GT Company, inspectorii de muncă au constatat că „au fost reţinute sume de bani din salariu”, bani pentru cazare şi masă pe perioada izolării la domiciliu. Inspectorii de muncă au precizat „că potrivit art. 169 din Codul Muncii, nici o reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege”, motiv pentru care, „angajatorului i s-a dispus ca măsură şi achitarea diferenţelor salariale foştilor angajaţi”.
De altfel, chiar ministrul Muncii a spus că srilankezii au recunoscut că şi-au primit la timp salariile de la GT Company, care erau echivalentul a 550 de dolari.
