Şefă a procurorilor trimisă la puşcărie

♦ Raluca Stăncescu, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost condamnată definitiv la închisoare, cu tot lotul care a ajutat-o în faptele de corupţie
♦ Anchetatorii au acuzat-o de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

0

Condamnare dură aplicată ieri de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în cel mai răsunător caz de corupţie din judeţul Botoşani. Acuzată de şantaj şi de instigare la compromiterea intereselor justiţiei, Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost condamnată definitiv la şase ani şi 10 luni de închisoare cu executare.

La puşcărie vor ajunge toţi inculpaţii din dosar şi asta pentru că magistraţii ÎCCJ au admis apelul formulat de procurorii Secţii de Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi au modificat sentinţa dispusă de instanţa de fond, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureş.

Astfel, dacă iniţial fostul poliţist Constantin Batcă scăpase cu o pedeapsă cu suspendare, acum Înalta Curte l-a condamnat la trei ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare cu executare în regim de detenţie, în sarcina lui fiind reţinute mai multe infracţiuni. Pedeapsa pare, însă, mare în condiţiile în care poliţistul a recunoscut totul de la primul termen al procesului, solicitând să fie judecat în formă simplificată.

 

Condamnare şi pentru fostul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani

 

La fel, în rejudecare, ÎCCJ a dispus şi condamnarea comisarului şef Bogdan Daniel Buliga, fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru mărturie mincinoasă, în condiţiile în care acesta fusese achitat iniţial de instanţa de fond. Închisoare cu executare a primit şi prietenul Ralucăi Stăncescu, Cătălin Stavără, dar în cazul lui Înalta Curte a dispus menţinea hotărârii iniţiale, respectiv trei ani de detenţie. Fiind vorba de o decizie definitivă, cei patru inculpaţi urmau să fie ridicaţi ieri de poliţişti şi încarceraţi pentru executarea pedepselor.

 

Interdicţii impuse de magistraţi

 

Dar magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie nu s-au oprit doar la simpla condamnare a inculpaţilor. Completul de judecată a decis să le aplice celor care au lucrat în poliţie şi în celelalte instituţii care trebuiau să apere şi să aplice legea, o serie de interdicţii. Astfel, Raluca Stăncescu, Bogdan Daniel Buliga şi Constantin Batcă s-au ales cu interdicţiile de a mai exercita profesiile de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunilor, după executarea pedepsei închisorii, dar şi dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice care implică exerciţiul autorităţii de stat. Totodată, instanţa a decis majorarea daunelor morale de la 30.000 lei la 45.000 lei pe care ar trebui să le primească foştii socri ai lui Cătălin Stavără, care au fost cei şantajaţi, la această sumă adăugându-se şi cheltuielile judiciare şi cheltuielile de judecată.

 

Acuzaţii grave aduse de procurorii DNA

 

Raluca Stăncescu şi ceilalţi patru inculpaţi au fost trimişi în judecată la începutul lui octombrie 2017, în urma unei anchete a procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Suceava, anchetatorii acuzând-o de o serie de fapte greu de înţeles pentru o persoană cu statut de magistrat – şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Potrivit anchetatorilor, în toamna lui 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu prietenul ei, Cătălin Stavără, folosindu-se de funcţia de prim-procuror, ar fi făcut presiuni asupra foştilor socri ai lui Cătălin Stavără, încercând să-i determine astfel să cedeze în mod injust două imobile – un apartament şi garsonieră, ambele în municipiul Botoşani – în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.

Însă ilegalităţile nu s-ar fi oprit doar aici, întrucât Raluca Stăncescu, în perioada 30 octombrie 2015 — 4 februarie 2016, l-ar fi determinat pe un poliţist din cadrul Poliţiei municipiului Botoşani, Constantin Batcă, să tergiverseze cercetările într-un dosar penal în care Cătălin Stavără era acuzat de lovire sau alte violenţe. Totodată, arătau anchetatorii, pe 22 iunie 2016 Raluca Stăncescu i-ar fi divulgat, fără drept, prietenului ei, Cătălin Stavără, date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.

 

Interceptări eliminate din probatoriu

 

Sentinţa de ieri a venit în condiţiile în care judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei au decis, în Camera preliminară, să elimine din probatoriu o serie de interceptări făcute de anchetatori cu ajutorul Serviciului Român de Informaţii, în baza protocoalelor care au fost declarate nelegale.

În urma anchetei DNA, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea din funcţia de conducere şi de cea de procuror a Ralucăi Stăncescu, care a fost reţinută în iulie 2017, arestată preventiv şi ulterior plasată sub control judiciar, măsuri care au fost ridicate rând pe rând.

Raluca Stăncescu a intrat în magistratură în 2005, fiind numită în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni. În iulie 2011, ea a preluat funcţia de prim-procuror la această unitate, fiind reconfirmată în funcţie trei ani mai târziu. În vara lui 2015, ea a participat la un concurs organizat de CSM şi a obţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, post rămas vacant ca urmare a detaşării fostului prim-procuror Mihaela Mihai în funcţia de procuror şef al Serviciul teritorial DNA Suceava. Din toamna lui 2017, ea nu mai lucrează în magistratură, fiind consilier juridic la o firmă din judeţ şi avocat în cadrul Baroului Botoşani.

 

 

 

+51 -4
se încarcă...