Una dintre cele mai importante investiţii publice din judeţul Botoşani trenează de decenii întregi şi nici o guvernare, indiferent de culoarea politică, nu i-a găsit soluţia. Este vorba de acumularea de la Vârfu Câmpului, care ar trebui ca în scurt timp să preia rolul principal în alimentarea cu apă a celor două municipii şi a celei mai mari părţi a judeţului, ţinând cont că acumularea de la Bucecea este deja aproape colmatată, iar judeţul riscă să rămână fără apă potabilă.
Prezent luni la barajul de la Stânca-Costeşti pentru a verifica modul în care autorităţile sunt pregătite pentru viitura ce se propagă pe Prut, ministrul Mediului, Costel Alexe, a luat din nou la cunoştinţă această mare problemă a judeţului. „Avem o solicitare de creştere a investiţiei de aici. Am avut discuţii la nivel guvernamental şi sperăm ca la rectificare să prindem mai mulţi bani. Trebuie să recunoaştem că în ultimii ani, a tot crescut cuantumul investiţiei de la Vârfu Câmpului”, a mai spus ministrul Mediului.
Nu este prima dată când ministrul ia contact cu această problemă. La sfârşitul lunii februarie, când a avut loc şedinţa Comisiei pentru mediu, ape şi păduri la Botoşani, senatorul PSD Lucian Trufin l-a întrebat pe ministrul Alexe câţi bani s-au alocat în acest an pentru investiţia de la Vârfu Câmpului. „Nu doar municipiul Botoşani, ci şi celelalte administraţii publice locale care sunt alimentate cu apă potabilă din acumularea Bucecea sunt în pericol să rămână fără apă potabilă în patru-cinci ani. Vorbim de amenajarea Vârfu Câmpului, o amenajare de importanţă regională, care se află pe raza a două judeţe, Suceava şi Botoşani… Din 2017, acea investiţie a primit sume de la bugetul de stat de aproximativ 11 milioane de lei. Lucrările acolo continuă, dar am vrea să ştim din analiza dumneavoastră date clare, sume clare, ce gânduri, ce planuri aveţi pentru a finaliza la timp această investiţie Vreau să vă aduc la cunoştinţă că anul acesta aţi bugetat o sumă de doar 3,6 milioane lei, sub bugetul estimat propus de anul trecut”, a fost intervenţia senatorului Lucian Trufin.
La acel moment, ministrul Alexe nu a putut da un răspuns clar şi a făcut, însă, referire la un alt baraj de la el din judeţ. „Nu tot ce a fost făcut înainte e prost, de multe ori sunt lucruri bune ce trebuie continuate. Din păcate avem multe investiţii, cum ar fi barajul de la Paşcani, unde s-a făcut 90% din el, ţineţi minte, 90%, şi, din păcate, când să-i pui cireaşa la tort nu ai banii”, a replicat, atunci, Alexe.
Investiţie pornită în 1987
Acumularea Vârfu Câmpului se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 600 de hectare, având o lungime de zece kilometri. Iniţial, construcţia barajului de pe Siret a început în 1987 şi avea termen de finalizare anul 1992, însă, ulterior, investiţia a rămas fără finanţare. Barajul urma să îndeplinească un rol multiplu pentru judeţul Botoşani, de a elimina riscul de inundaţii din toate localităţile aflate în aval, suplimentarea debitului de apă pentru a oferi sursă de alimentare sistemelor de irigaţii din zonă. De asemenea, barajul ar fi fost folosit şi pentru producerea de energie electrică prin intermediul unei microhidrocentrale.
Pentru investiţia de la Vârfu Câmpului, Guvernul României trebuie să facă şi exproprieri, trebuie să defrişeze o zonă aflată într-o zonă protejată şi mai are de obţinut avize în acest sens.
