spot_img
miercuri, mai 29, 2024
AcasăLocalJUDEŢUL INVESTIŢIILOR FĂRĂ CAP V: Agendă electorală diferită de problemele alegătorilor

JUDEŢUL INVESTIŢIILOR FĂRĂ CAP V: Agendă electorală diferită de problemele alegătorilor

Modul cum sunt gândite proiectele, şi mai ales ordinea priorităţilor la investiţii pentru primari în judeţul Botoşani reprezintă o problemă în majoritatea comunelor. Asta pentru că oamenii au impresia că cei pe care i-au ales au făcut proiecte în funcţie de cum au venit mai uşor banii de la centru, şi nu după cum erau nevoile lor.

Aşa se face că la Durneşti, cum aţi aflat şi din materialele anterioare, sunt nu mai puţin de şapte parcuri moderne, dar primarul Vasile Sasu (PNL) va continua investiţiile în ele chiar în anul electoral.

„Noi în fiecare sat avem parc modern. Anul acesta ne-am propus să punem şi acel gazon sintetic. M-am interesat, nici nu costă mult, cam cu 300.000 de lei pun gazon în toate parcurile din sate”, spune primarul liberal Vasile Sasu.

„Banditul Coroi este eroul nostru”

Edilul nu-şi face probleme cu faptul că ar exagera cu investiţiile în zone de agrement, la fel cum nu-şi face probleme nici că a inaugurat cu mare pompă, la finele anului 2021, un grup statuar dedicat legendarului bandit Coroi.

Banditul Coroi are un istoric antisemit, legionar şi ar fi căzut la pace şi cu Securitatea

Care bandit are şi un istoric antisemit, legionar şi ar fi căzut la pace şi cu Securitatea, astfel că toţi politicienii liberali de vază invitaţi de primar la inaugurare fără să se intereseze prea bine cine este Coroi s-au umplut de ridicol şi au atras şi criticile comunităţii evreieşti.

Primarul Vasile Sasu este însă mândru de ce a realizat şi spune că ar proceda oricând exact la fel.

„Eu chiar ieri am trecut pe acolo şi eram cu domnu vice şi am spus: «uite ce lucru frumos am făcut noi». Omul ăsta nu a fost criminal. Dacă aşa era vremea pe atunci, să iei de la bogaţi să dai la săraci… Deci el este eroul nostru!”, spune primarul Vasile Sasu.

Acesta adaugă însă că monumentul exista, doar s-a realizat o reabilitare prin contribuţia unor oameni care vor să rămână anonimi, iar el a făcut o re-inaugurare a monumentului. Cu toate acestea, se ştie că primăria a contribuit cu cel puţin 50.000 de lei şi că s-a adus o piatră specială, care poate fi sculptată exact ca lemnul, şi care există doar în Republica Moldova.

„Aş recomanda maşină electrică la toată lumea”

Primarul de Durneşti crede că nejustificate sunt şi criticile celor care îl acuză că a achiziţionat din banii comunei, implicit şi ai oamenilor, un SUV electric marca Volkswagen ID.4 care costă peste 40.000 de euro (mai bine de 200.000 de lei). Asta în timp ce comunitatea are alte priorităţi, cum ar fi asigurarea utilităţilor de bază.

„Doamne, când auzi din astea…Eu consider că e unul din lucrurile bune făcute de mine în atâtea mandate. Eu de când am luat această maşină nu i-am făcut nimic, nimic. Doar reviziile şi cauciucurile schimbate. Dacă mă duc undeva mai departe, îi fac plinul cu 30 de lei, mai mult nu am dat niciodată. Avem aici şi staţie de încărcare, dar nu am simţit în costurile primăriei, atât este de economă. Şi nici nu este poluantă. Eu din contră, aş recomanda la toată lumea să-şi ia. Deci nu, nu-mi pare rău”, spune primarul Vasile Sasu.

Oamenii din comună spun însă ar fi preferat ca ordinea investiţiilor să fie alta.

„Am văzut că se sapă la marginea satului, se aduce apă, sau ceva. Şi se aude şi ceva de asfalt. Exact acum înainte de alegeri. Păi astea trebuiau făcute de ani buni, sperăm măcar să nu se închidă şantierele după vot”, a spus o femeie aflată în centrul comunei.

Unii primari fug de discuţii

Şi la Ştefăneşti, priorităţile primarului par defazate de cele ale oamenilor. Cel puţin aşa reiese din discuţia cu primul om pe care l-am întâlnit în oraş, chiar la indicatorul de intrare în localitate.

Bărbatul, care recunoaşte că nu se simte deloc orăşean, spune cu năduf: „eu, dacă aş fi primar, i-aş da pe toţi afară”. Chestionat de ce este atât de supărat, omul spune că funcţionarii din primărie nu se poartă cum trebuie cu localnicii şi nu sunt nici buni sfătuitori pentru primar.

„Aţi văzut cum arată cinema-ul? Tot ce au făcut a fost să pună un afiş care stă de ani de zile şi spune că va fi reparat. Da el se răscheşte până atunci. Mai bine l-ar dărâma. Noi suntem oraş, da’ nu avem o piaţă ca lumea, o parcare, WC-uri”, spune bărbatul.

Un alt bărbat spune că s-a săturat atât de mult de promisiunile politicienilor, încât nu mai aşteaptă nimic.

„Am ajuns să mă mulţumesc când mă duc în târg să nu iau bătaie. Atâta tot”, spune bărbatul.

Primarul Florin Buţura (PNL) s-a arătat iniţial dispus să ne răspundă la întrebări, dar după ce a aflat despre ce dorim să vorbim şi că discuţia va fi filmată a spus că este plecat din localitate şi ne-a sugerat să vorbim cu administratorul oraşului. După ce i-a spus că am prefera să discutăm totuşi cu el şi că suntem dispuşi să aşteptăm, a fixat o întâlnire peste două ore, la care nu a mai venit şi nici nu a mai răspuns ulterior la telefon.

Judeţul sfinţilor va avea şi cea mai mare cruce din ţară

Interesant este însă că şi în comunele unde s-au făcut ceva investiţii în interesul oamenilor, tot sunt şi proiecte de neînţeles. Astfel, judeţul cunoscut drept „al geniilor”, pentru că de aici au plecat Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian şi multe alte personalităţi, este supranumit mai nou şi „al sfinţilor”, deoarece a dat trei sfinţi în calendarul ortodox. Iar ca să arate cât sunt de aplecaţi către cele sfinte, unii primari au decis să investească masiv în cruci monumentale, ba chiar să bată şi recorduri cu ele.

Crucea de la Ibăneşti ar urma să fie cea mai mare din ţară

Reprezentanții comunei Ibăneşti vor să construiască o cruce înaltă de aproximativ 44 de metri, care să fie cea mai mare din ţară. Obiectivul va fi amplasat pe Dealul Mănăstirii, sau Măgura cum îl ştiu sătenii, iar proiectul vine şi cu costuri pe măsură. Aproape jumătate de milion de euro (2 milioane de lei) va trebui să achite comunitatea pentru acest monument.

„Este o lucrare scoasă la licitație. Înălțimea totală a construcției va fi de 42,5 metri, fără soclu de la pământ, care mai are un metru jumătate”, a spus inginerul Romică Magopeţ (PNL), primarul comunei Ibăneşti.

„Să facem în semn de mulțumire”

Edilul declară că investiția este necesară şi de mult aşteptată şi spune că nu se poate pune problema că ar fi fost ignorate alte proiecte.

„Am realizat foarte multe lucrări de investiții, începând de la drumuri, infrastructură educativă, școli, grădinițe, tot ce înseamnă o funcționare corespunzătoare a administrației, și acum am zis că este momentul să facem un obiectiv care să fie în semn de mulțumire față de tot ceea ce avem, tot ceea ce suntem, pentru că, în general, oamenii își aduc aminte de credință sau Dumnezeu atunci când intră în necazuri. Încercăm și noi să aducem un moment de slavă, de mulțumire pentru întreaga noastră existență, pentru că așa este corect”, a spus primarul.

Romică Magopeţ (PNL), primarul comunei Ibăneşti, susţine că investiţia este una necesară

Zona pe care va fi ridicată crucea este al doilea cel mai înalt punct din judeţ, la o înălţime de 386 de metri. Astfel, în nopţile senine, primarul spune că monumentul iluminat va fi vizibil chiar şi din municipiul Botoşani, adică de la mai bine de 50 de kilometri distanţă.

Că poate nu aceasta era prioritatea comunei reiese şi din faptul că tocmai drumul până la viitoarea cruce este destul de greu accesibil, iar pentru asamblarea monumentului acesta va fi adus pe bucăţi şi montat la faţa locului. Asta pentru că numai şuruburile şi îmbinările se estimează că vor cântări peste două tone.

Că investiţia de 2 milioane de lei va atârna greu la bugetul comunei o recunoaşte chiar primarul, care spune că monumentul va fi plătit cel mai probabil printr-un contract multianual.

„Vom încerca să facem un contract multianual cu plată eșalonată pentru a ne putea permite suma. Asfaltarea este un obiectiv distinct, este printr-o altă măsură de finanțare. Aici vorbim de alte surse de finanțare, apa la fel. Fiecare obiectiv este cu valoarea lui, particularitățile lui. Drumul pe care am venit este un drum care va fi asfaltat, este semnat deja contractul de realizare a lucrărilor”, a precizat primarul.

Va depăşi Crucea Eroilor de pe Caraiman

Dacă va fi realizat cu aceste specificaţii, monumentul va deveni cel mai mare de acest fel din ţară. La ora actuală, cea mai înaltă cruce se află la Muntenii de Sus (Vaslui), având 42 de metri. Urmează Crucea Trinitas, de pe Dealul Păun, care are 40 de metri şi Crucea Eroilor, de pe Vârful Caraiman, de 39,2 metri.

Politicienii spun deseori că Botoşani este tărâmul sfinţilor, deoarece judeţul are, în calendarul ortodox, trei sfinți. Este vorba despre Sfântul Cuvios Sila, de la Sihăstria Putnei, Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț (Hozevitul) și Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona.

„Nu constă totul în utilități”

Primarul comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă (PNL), i-a luat-o înainte edilului liberal de la Ibăneşti şi a ridicat deja o cruce monumentală, chiar în satul unde a copilărit Mihai Eminescu. Aceasta are 20 de metri înălţime, fiind la jumătate faţă de cea dorită de primarul de Ibăneşti. Costul investiţiei a fost de 400.000 de lei, adică ceva mai puţin de 100.000 de euro.

Primarul Verginel Gireadă spune că totul s-a făcut din banii strânși în bugetul comunei, la ideea unor localnici.

„Nu constă totul în utilități și investiții de altă natură, ci contează și ce avem în suflet”, spune primarul Gireadă.

Acesta are acelaşi discurs ca şi primarul Romică Magopeţ, care spune că nu poate fi vorba de o concurenţă între comune pentru astfel de obiective.

„Aici nu este vorba de politică. Aici este vorba despre un lucru pe care trebuie să-l facem cu toții, suntem creștini, ortodocși, suntem oameni care trebuie să credem în permanență. Credința este la baza tuturor lucrurilor”, susţine primarul Romică Magopeț. Acesta nu uită însă se precizeze că asfaltările şi utilităţile „vin din urmă”.

Aproape un milion de lei investiţi în totemuri

Ordinea investiţiilor pare să fie problema şi la Mihai Eminescu, unde pe lângă crucea de 20 de metri s-au montat și totemuri la intrarea sau ieșirea din localități. Acestea stilizează chipul marelui poet, iar totemurile noi, plus reparațiile la cele vechi, au costat aproape un milion de lei, o sumă la care ar râvni orice comună pentru investiții serioase.

Totemurile noi, plus reparațiile la cele vechi, au costat aproape un milion de lei

70% dintre drumuri nu au trotuare

Ce surprinde este un alt lucru – chiar dacă aproape 70% din drumurile comunale și sătești au fost asfaltate sau betonate, în comuna Mihai Eminescu nu prea există trotuare. Nici măcar în zona centrală, acolo unde trotuarele ar putea lega Primăria de Memorialul Ipotești, pentru că pe drumurile şi aşa înguste oamenii se văd nevoiți să circule pe carosabil.

Abia anul trecut a fost scoasă la licitație o lucrare pentru un kilometru de trotuare. Prea puțin, pentru opt sate. La fel, încă mai este nevoie de extinderea rețelelor de apă și canalizare.

Primarul Verginel Gireadă spune însă că este campion la investiţii şi că în curând comuna va avea de toate.

„Am stat la mila Consiliului Județean. Am fost cu ei, am fost în Zona Metropolitană, și ne-am retras. Și bine am făcut. Acum am depus proiectul pe primărie, pe Fondul de Mediu. Cu investiția pe care o fac acum, 80% din comună va fi cu apă și canalizare. În toate opt sate”, susține primarul Verginel Gireadă.

Primarul Verginel Gireadă spune că este campion la investiţii

Între timp, primarul nu mai este supărat pe Consiliul Judeţean, ba chiar a trecut la PSD, alături de preşedinta Doina Federovici, pe care cu doar două luni în urmă o acuza ca-şi bate joc de comuna lui la banii pentru drumuri.

Cum se stabilesc proiectele prioritare

Falia dintre ce-şi doresc oamenii şi ce face primarul duce imediat la întrebarea: „cum se stabilesc totuşi priorităţile localităţilor şi cum se fac investiţiile majore?”

Primarul din Durneşti spune că de aceea îşi votează oamenii aleşii locali, să se ocupe de nevoile lor.

„În comuna noastră, mulţumim lui Dumnezeu, nu a fost duşmănie mare între consilieri. Nu pot spune vai de mine, dar nu a fost duşmănie mare. Ţinând o legătură strânsă între primar, consilieri şi cetăţean, am încercat să aflu doleanţele lor”, spune Vasile Sasu.

Acesta precizează însă că avantajul primarilor cu multe mandate este că ei oricum ştiu ce este mai bine pentru comunitate. „Şi eu ştiam ce se impune, nu trebuia să întreb pe nimeni dacă un drum trebuia modernizat”, a precizat Sasu.

Edilul şef de la Truşeşti dă de înţeles că primarii pot şti foarte bine ce este mai bine pentru comună, dar mai contează şi ce vor şefii de la judeţ şi, mai ales, cei de la minister, important fiind şi partidul din care faci parte şi care te poate propulsa în faţa unor oameni influenţi.

„Vă spun sincer, am bătut Bucureştiul…îl cunosc ca pe buzunarele mele. Că aşa tre să mergi! Cu telefon nu poţi rezolva, trebuie să fii acolo”, spune primarul social democrat Petru Grişa Ailenei.

Oportunitatea cumpărării unui microbuz şcolar stabilită în câteva secunde

Elocvent pentru modul în care se stabilesc proiectele prioritare pentru comune este însă şi un dialog telefonic surprins la Stăuceni între primarul Cozmin Iulian Epuraș şi o persoană care pare să se ocupe de proiectele unităţii administrativ teritoriale.

Discuţia a fost surprinsă de către reporterul care făcea antecameră pentru documentarea acestui material.

Responsabil proiecte: „-Aveţi la vreo şcoală loc pentru teren sau sală de sport?”

Primar: „-Teren!”

Responsabil proiecte: „-Buun…Şi microbuz şcolar mai aveţi nevoie de cumpărat?”

Primar: „-Suntem într-un proiect cu Consiliul Judeţean, avem acuma…”

Responsabil proiecte: „- Da, prin PNRR…Dacă vine acesta, că unul vine, vă ajunge sau mai aveţi nevoie de unul?”

Primar: (stă, se gândeşte câteva secunde): „- Eu zic să mai luăm unul!”

Oportunitatea achiziţionării unui microbuz şcolar, care nu este tocmai o banalitate, a fost stabilită astfel în câteva secunde, fără nişte cifre exacte care să susţină achiziţia, pe principiul că se poate lua şi probabil va fi nevoie de el.

Primari atenţi să nu supere partidul

Modul în care primarii îşi stabilesc investiţiile prioritare duce la falia imensă între proiectele cu care ies ei în faţa electoratului la fiecare rând de alegeri şi ceea ce îşi doresc cu adevărat oamenii.

Concluzia tristă este că majoritatea primăriilor nici măcar nu funcţionează ca nişte UAT-uri (unităţi administrativ teritoriale), aşa cum sunt denumite, ci ca nişte hub-uri electorale. Acestea sunt ţinute în viaţă cu bani de la buget, în vederea menţinerii în funcţii a celor care perpetuează acest sistem, şi sunt conduse de nişte primari care trebuie să fie tot timpul atenţi la ceea ce vrea partidul. Dorințele cetățenilor și nevoile comunităților sunt secundare și se intersectează rareori cu deciziile edililor sau ale guvernanților.

Zeci de comune au cheltuieli mai mari decât veniturile

Elocvent este faptul că la Botoşani doar 26 de comune din cele 72 au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de personal, deci abia îşi pot plăti singure salariile angajaţilor, fiind un miracol că supravieţuiesc, fără a se mai pune problema unor proiecte ample de dezvoltare.

Iar asta reiese din date oficiale, de la Ministerul Finanţelor, fiind o recunoaştere indirectă a faptului că aceste structuri nu-şi justifică existenţa în actuala formă, din moment ce nu se pot autosusţine.

Mai mult decât atât, doar 39 de comune botoşănene au peste 3.000 de locuitori, restul sunt comune mici şi foarte mici, ţinute artificial în viaţă cu banii de la centru.

Situaţia aceasta, a „insuliţelor” sau „enclavelor electorale” o vom analiza în detaliu în materialul următor al seriei „Judeţul investiţiilor fără cap”. Tot acolo vom vedea şi de ce fierbe scena politică botoşăneană înainte de alegeri şi care este miza transferurilor politice care ne duc tot mai aproape de un partid unic, ce face regulile şi legile doar în interes propriu.

*Material realizat în cadrul proiectului EPIC, finanțat de Internews

Știai că poți susține Monitorul fără să scoți bani din buzunar? Durează mai puțin de un minut să redirecționezi 3,5% din impozit către asociația noastră. Completaţi formularul de mai jos, iar de restul ne ocupăm noi.
MATERIALUL IV DIN SERIE ÎL PUTEŢI CITI AICI – 
Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
16.6 ° C
16.6 °
14.3 °
96 %
3.9kmh
100 %
mie
18 °
joi
22 °
vin
27 °
sâm
29 °
Dum
28 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

În campanie se mai fac și din astea, că electoratul e atent și la oameni și la animale.

EDITORIAL

Acum ceva zile, Marcelașul cel Viteaz a tras o fugă în Turcia, de unde a venit cu ceva vești bune: românii nu mai au...

EPIGRAMA ZILEI

Moldoveanul și munteanul Sunt frați buni cu ardeleanul Doar Romanul e dușmanul Unuia, numit Vâlceanu...   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

Happy Cinema vă invită să vă bucurați de o serie de filme captivante care vor aduce bucurie și zâmbete pe chipurile copiilor. Luna iunie,...

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...