Caşcavalul de Săveni sabotat de peste hotare

♦ Grecii şi bulgarii se opun recunoaşterii europene a „Caşcavalului de Săveni”, dar producătorii locali au toate argumentele de partea lor
♦ Procedura de obţinere a IGP-ului european a fost demarată de Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”, care a fost fondată de şase procesatori de lapte din judeţ

0

 

La începutul acestui an, pe 16 ianuarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), Comisia Europeană a publicat cererea de înregistrare a denumirii protejate pe teritoriul european pentru „Caşcavalul de Săveni”. Totul părea să fie o formalitate şi unul dintre produsele tradiţionale din judeţ să obţină şi recunoaşterea şi protejarea europeană, după ce în urmă cu trei ani obţinuse, din partea Ministerului Agriculturii, atestarea de produs cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel naţional.

Ceea ce acum opt luni părea o formalitate de bifat s-a transformat într-un proces de lungă durată, deoarece oficialii greci au făcut cerere de intervenţie şi au solicitat să nu se acorde protecţia europeană „Caşcavalului de Săveni” pe motiv că au şi ei în procedură „Caşcavalul Pindos”, ceea ce ar duce la o confuzie între cele două produse. La rândul lor, bulgarii au contestat faptul că şi ei produc multe tipuri de brânză, fără, însă, a avea argumente solide.

Avem speranţa că în maxim trei luni lucrurile se vor rezolva”

Cu toate acestea oficialii de la Bucureşti au depus răspunsurile date de către reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor „Caşcavalul de Săveni” pentru derularea rapidă a procedurii de arbitraj la nivel european şi sunt optimişti în privinţa rezultatului. „La începutul lunii august am trimis toate datele necesare. Noi vrem să protejăm întreaga sintagmă «Caşcaval de Săveni» şi nu doar cuvântul «caşcaval». Avem speranţa că în maxim trei luni lucrurile se vor rezolva şi vom proteja acest produs deosebit care se produce doar la Botoşani. Este, probabil, singurul loc din ţară unde se mai produce caşcavalul manual, iar laptele din zona Săveni îi dă o savoare deosebită”, a declarat Constantin Aniculăesei, vicepreşedintele Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”.

 „Sperăm din tot sufletul ca până la sfârşitul acestui an procedura să fie finalizată, pentru că produsul «Caşcaval de Săveni» este unic la nivel european şi nu poate fi comparat cu nimic. Puţini cunosc ce eforturi au făcut membrii Asociaţiei «Caşcaval de Săveni» pentru a putea obţine un produs de o aşa calitate, de a obţine recunoaşterea naţională. Şi chiar cred că merită pe deplin şi recunoaşterea europeană”, a declarat Cristian Delibaş, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Botoşani.

Procedură demarată de Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”

Procedura de obţinere a IGP-ului european a fost demarată de Asociaţia Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”, care a fost fondată de şase procesatori de lapte din judeţ. Este vorba de Gerard Coţuşca,  Cicos Dorohoi, Genys Company Vârfu Câmpului, Favis Lişna, Vlăsie Company Vlăsineşti şi Viofanny Lact Prodcom Săveni.

„Materia primă folosită pentru fabricarea produsului «Caşcaval de Săveni» este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metişi ai unor rase vechi locale precum «Sura de stepă» şi «Bucşan» încrucişate cu alte rase de bovine cu performanţe productive ridicate”, se arată în documentaţia trimisă la UE. Pentru a corespunde procesului tehnologic de obţinere, laptele trebuie să prezinte anumite caracteristici şi să aibă un conţinut de grăsime de minim 3,2%.

Istorie începută în 1959

Istoria „Caşcavalului de Săveni” începe în 1959, când datorită calităţii şi abundenţei laptelui din zonă s-a construit fabrica de prelucrare. „Pentru diversificarea modului de prelucrare a laptelui a fost adus meşterul Nicolae Caranica (1963), specialist recunoscut ca «meşter de caşcaval», în vederea obţinerii unui produs care să pună în valoare potenţialul ariei geografice.

Meşterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a «şcolit» generaţii de tineri lucrători din Săveni şi din zonele învecinate care moşteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învăţându-i secretele prelucrării laptelui în caşcaval, îmbinând tehnicile de producere a caşcavalului cu metodele locale: utilizarea «barulei» la amestecarea caşului opărit (cca 80°C) în coşuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinţi), frământarea manuală şi turnarea pastei fierbinţi, strângerea «buricului» şi eliminarea aerului pentru obţinerea unei paste compacte. Tinerii lucrători de atunci au devenit, la rândul lor, meşteri în «arta caşcavalului», păstrând şi transmiţând până în prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vacă în caşcaval”, se mai arată în documentaţia depusă la UE.

La puţin timp de la înfiinţare, produsele fabricii de caşcaval din Săveni au pătruns pe piaţa externă din: Grecia, Libia, Siria, Canada şi Egipt.

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor „Caşcavalul de Săveni” au găsit documente prin care pot demonstra că încă de la 1837 se producea caşcaval pe teritoriul de astăzi al României.

 

 

+36 -2
se încarcă...