Bătăuşi iertaţi din iubire (video)

♦ Anul trecut poliţiştii botoşăneni au intervenit în 1.066 de cazuri de violenţă domestică ce au avut loc pe raza județului
♦ În 162 de cazuri victimele au refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu, care poate fi emis imediat de oamenii legii, iar unele situaţii s-au încheiat tragic

0

Sute de femei din Botoșani au fost, anul trecut, victime ale violenței domestice. Problema violenței a fost discutată, vineri, la Prefectura Botoșani. La întâlnire au participat reprezentanți ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoșani, ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, dar şi ai spitalelor. Potrivit unei situații prezentate de șeful Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ), Viorel Șerbănoiu, anul trecut s-a intervenit la 1.066 de astfel de evenimente pe raza județului Botoșani. În urma acestor misiuni au fost emise 218 ordine de protecție. Ce este şi mai îngrijorător este faptul că în 162 de cazuri victimele au refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu. În primele două luni ale acestui an, polițiștii au intervenit la 148 de evenimente cu emiterea a 37 ordine protecție.

„În multe cazuri s-a impus şi internarea agresorilor la Psihiatrie, fiind şi foarte violenţi. Mulţi erau sub influenţa băuturilor alcoolice, acesta fiind şi unul dintre principalele motive din cauza cărora se ajunge la violenţa domestică”, a afirmat Şerbănoiu într-o şedinţă organizată de Instituţia Prefectului.

Protocol pentru agresorii care se află în izolare

În contextul pandemiei, însă, pot apărea unele probleme în momentul în care un agresor trebuie luat de la domiciliu. „La momentul în care s-a intervenit de către colegi, persoanele în cauză nu erau în izolare la domiciliu pe motiv de Covid. Nu am avut astfel de cazuri, dar în măsura în care o să avem un caz, ce facem cu agresorul? Colegii, la momentul intervenției, când se pune problema emiterii ordinului de protecție, trebuie să ia agresorul de la domiciliu pe baza unei declarații. Acesta declară un alt domiciliu sau, daca nu are, există acele centre sociale stabilite pe raza județului”, a declarat Viorel Șerbănoiu.

Managerul Spitalul Județean „Mavromati”, Doina Caba, i-a răspuns, însă, că sunt protocoale speciale și proceduri la Secția de Psihiatrie, astfel încă agresorul să poată fi ridicat de la domiciliu în cazul în care este suspect sau bolnav de Covid19.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, ce a avut loc vineri, s-a pus în discuție şi crearea unui nou protocol între Spitalul Județean „Mavromati” și Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoșani pentru persoanele care sunt implicate în astfel de evenimente și care sunt pozitive sau ar trebui să stea în izolare.

„Femeile nu recunosc ca un act de violenţă anumite gesturi ale bărbatului”

Anul trecut, doar 30 de femei, victime ale violenței domestice, au beneficiat de serviciile de consiliere și îndrumare din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

„În societatea tradiţională românească, rolul femeii este mult inferior celui al bărbatului. Din această cauză, femeile nu recunosc ca un act de violenţă anumite gesturi ale bărbatului, ci le consideră acceptabile. Cu alte cuvinte, chiar dacă i s-a vorbit urât sau dacă a fost agresată, în foarte multe situaţii femeia nu consideră că a fost supusă unui abuz. Ceea ce puţine femei ştiu este că există un ciclu al violenţei domestice, în care ea este agresată, apoi urmează o perioadă în care agresorul se simte vinovat şi o copleşeşte cu cadouri, femeia îl iartă şi merge mai departe, apoi o iau de la capăt. Cert este că ciclul abuzului va reveni. În aceste situaţii rămân, de obicei, femeile care au dependenţe emoţionale”, a explicat un psiholog botoşănean. Potrivit acestuia, femeile abuzate ar avea nevoie de consiliere, dar prea puţine sunt cele care acceptă ajutorul specialiştilor.

Legislaţie ineficientă în domeniu

Statisticile arată că, anual, la nivel naţional sunt 500.000 de victime ale violenţei în familie, dintre care peste 90% sunt femei. Numai 15.000 dintre femeile agresate depun plângeri, iar un procent foarte mic dintre acestea ajung în instanţă. Unul dintre motive este şi că faptul că legislaţia nu le ajută pe victime, procesele terminându-se de multe ori cu pedepse cu suspendare.

De altfel, violenţa împotriva femeilor a fost recunoscută ca şi concept în legislaţia din România prin ratificarea Convenţiei de la Istanbul, abia în septembrie 2016. Au mai fost nevoie de alţi doi ani pentru ca legea să se schimbe, astfel încât agresorii să poată fi evacuaţi imediat, dacă pun în pericol siguranţa celorlalţi membri ai familiei. Astfel, abia de la 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin în cazurile de violenţă domestică pot emite un ordin de protecţie provizoriu, valabil cinci zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător.

Poliţiştii pot emite imediat un ordin de protecţie provizoriu

Mai mult, procedurile îi obligă pe poliţişti să evalueze situaţia pe baza unui chestionar cu 21 de întrebări. În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul emite ordinul de protecţie provizoriu. Agresorului i se oferă doar timpul necesar pentru a-şi lua documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate.

Faţă de agresor, poliţistul, prin ordinul de protecţie provizoriu, poate dispune şi alte obligaţii sau interdicţii, şi anume păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliţie a armelor deţinute de acesta. Doar că durata acestor măsuri nu poate depăşi cinci zile. Pentru o perioadă mai mare, victima trebuie să ceară un ordin de protecţie de la instanţă. Chiar dacă îl obţine, interdicţia este în puţine cazuri respectată, deocamdată neexistând modalităţi de monitorizare a agresorilor.

Cazuri încheiate tragic

Doar în luna august a anului trecut trei femei în vârstă de 37, 39 şi respectiv 62 de anide ani, din judeţ, şi-au pierdut viaţa după ce au fost bătute de soţii lor. Una dintre acestea a zăcut în comă după o hemoragie intracerebrală şi a murit la două zile după internare. Cel care a apelat serviciul 112 a fost chiar soţul femeii. La doar o zi distanţă, o femeie de 39 de ani din Frumuşica, a fost găsită moartă în casă, prezentând urme de violenţă. Iniţial poliţiştii au crezut că este vorba despre o moarte naturală, deşi era vorba de tânără. Cel care a sunat la 112 a fost chiar soţul femeii, în vârstă de 35 de ani. Acesta le-a spus operatorilor că o găsise pe femeie căzută în casă, fără suflare.

Cel de-al treilea caz a avut loc la Corlăteni, când o femei de 62 de ani a fost ucisă cu toporul de partenerul ei de viaţă. Aceasta îl iertase cu câteva luni mai devreme după ce îi făcuse plângere pentru violenţă în familie.

Cu exact o lună mai devreme, un caz aproape asemănător a avut loc în Truşeşti. O femeie care îşi iertase de mai multe oi iubitul după ce a bătut-o şi ameninţat-o, a fost atacată de acesta cu un cuţit şi înjunghiată în spate de mai multe ori. Ulterior, speriat de ce a făcut, bărbatul s-a aruncat în faţa unui tren.

 

Deja ai votat!
se încarcă...