Şantierele care par să se înmulţească de la o săptămână la alta, în toate cartierele, tonele de nisip aruncate pe străzi pe timpul iernii, dar şi drumurile neasfaltate contribuie tot mai mult la o calitate a aerului tot mai proastă la Botoşani. Asta deoarece, din aceste cauze, aerul pe care îl respirăm este tot mai bogat în particule de praf.
Datele oferite de reprezentanţii Urban Serv Botoşani arată că în această iarnă s-au folosit 1.045,31 de tone de sare, 26,71 de tone de clorură de calciu şi 13 tone de amestec sare cu nisip. Cea mai mare parte din această cantitate a rămas pe străzi şi trotuare, iar odată cu venirea căldurii, noroiul s-a transformat în praf, ridicat în aer de maşini sau trecători.
Ani la rând, rapoarte realizate de iqair.com, arată că România per total, şi Botoşaniul de asemenea, stau tot mai prost la capitolul pulberi de materie în suspensie de 2,5 microni (fire de praf), care sunt cele mai periculoase din punct de vedere al sănătăţii. Botoşaniul este în prima jumătate a acestui clasament al oraşelor din România.
Campanie de curăţare a străzilor
De cât de gravă este situaţia par să îşi fi dat seama şi conducătorii municipiului, care, în premieră pentru Botoşani, au început o amplă acţiune de curăţare şi spălare a străzilor şi pietonalelor importante. Asta după ce, ani la rând, responsabilii în protecţia mediului au atras atenţia legat de poluarea de pe străzile oraşului. Praful de pe străzile nespălate, nemăturate și nemodernizate, transportul rutier, emisiile provenite din agricultură, producția de energie, industrie și gospodării sunt principalele cauze ale poluării cu PM 2,5 și PM 10.
„Carosabilul nu este măturat, nu este spălat şi tot praful se ridică în atmosferă. Trebuie rezolvată problema cu salubrizarea stradală. Chiar este o problemă mare, dacă mergeţi de la gară şi până mai jos de bazar vedeţi ce dezastru e”, declara, anul trecut, Eugen Mateciuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani.
Acum lucrurile par să se îndrepte, cel puţin din punctul de vedere al spălării străzilor şi trotuarelor, echipe ale UrbanServ spălând cu detergenţi speciali şi apă sub presiunea, principalele zone din oraş.
Hans Bruyninckx, director executiv al AEM, susține că cele mai periculoase sunt particulele de praf antrenate sau generate de transportul rutier, „deoarece au loc la nivelul solului și tind să se producă în orașe, aproape de oameni”. „De aceea, este atât de important ca Europa să își dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le face mai ecologice și mai durabile”, a declarat Bruyninckx.
Calitate a aerului evaluată de APM
Evaluarea calităţii aerului înconjurător şi a nivelului de poluare a aerului se realizează cu ajutorul Staţiei automate, aparţinând Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA).
APM Botoşani este dotată cu o Staţie de fond urban BT1 – FU (amplasată în municipiul Botoşani, pe Bulevardul Mihai Eminescu nr.44).
Staţiile de fond urban sunt amplasate astfel încât nivelul de poluare sa fie influenţat de contribuţiile integrate ale tuturor surselor din direcția opusă vântului şi să fie reprezentative pentru evaluarea calităţii aerului pe o arie de mai mulţi kilometri.
Poluanţii atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător,
pentru zona administrativă a judeţului Botoşani sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6) şi pulberi în suspensie (PM2,5 şi PM10).
Maşinile, unul dintre principalii factori de poluare
Dacă în marile oraşe poluarea este agravată în special de zonele industriale şi emisiile produse de anumite fabrici sau societăţi, la Botoşani factorii cei mai mari de poluare sunt maşinile şi pulberile în suspensie, care se regăsesc în praful de pe străzi şi trotuare.
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Provin din surse naturale, precum erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului, dar şi din surse antropice, cum ar fi activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice şi a traficul rutier, cum este cazul la Botoşani.
Specialiştii de mediu susţin că plafonul jos de nori de pe timpul sezonului rece, combustiile de toate tipurile şi perioada de vegetaţie a arborilor ar explica de ce iarna sunt valori mai mari de particule de praf periculoase în aer, decât vara, când senzaţia este că praful e mai mare.
„Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare”
O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicaţii. „Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii”, a spus un medic pneumolog botoşănean.
Potrivit specialiştilor pediatri, copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. „Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație mare de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, a mai completat medicul pneumolog.
Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.
Sute de mii de decese în zeci de ţări
De altfel, estimările arată că, la nivel european, concentrațiile de PM 2,5 au cauzat aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de țări europene, din care circa 391.000 au fost în cele 28 de state membre ale UE. În ceea ce privește România, se estimează că poluarea cu particule PM 2,5 a cauzat 25.400 de decese premature. Ca element de comparație, în Spania, care are o populație de aproape 50 de milioane de locuitori, din această cauză au murit prematur peste 30.000 de persoane.
Pulberi monitorizate la Botoşani
Pulberile PM 10 au fost monitorizate la staţia BT-1 FU, prin metoda gravimetrică – metoda de referinţă şi prin metoda automată – nefelometrică. Legea 104/2011 stabileşte pentru PM10, o valoare limita zilnică de 50 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic şi o valoare limită anuală de 40 µg/m3. Anul trecut s-a inregistrat o valoare medie de 27,3 µg/m3 la indicatorul PM 10 gravimetric şi un număr de 20 depăşiri. Pentru PM10 nefelometric media anuală a fost de 23,94 µg/m3 şi un număr de 20 depăşiri. În prezent, media săptămânală a fost, conform iqair.com, de peste 18, dar s-a depăşit şi 28.
Concentraţiile de PM10 mai mari decât valoarea limită s-au înregistrat în perioada rece a anului, în special din cauza funcţionării centralelor termice şi a condiţiilor meteorologice (calmatmosferic, ceaţă).
Pulberile în suspensie PM2,5 au fost monitorizate prin metoda gravimetrică – metoda de referinţă. Indicatorul mediu de expunere (IME) se determină pe baza măsurătorilor în stațiile de fond urban din zone și aglomerări, pe întreg teritoriul țării. PM 2,5 provin în principal din praful de pe stradă, trafic sau şantiere neprotejate. În condiţiile în care, în prezent, în municipiul sunt deja patru mari şantiere de cartiere rezidenţiale, botoşănenii se pot aştepta din nou la un an cu valori mari de poluare, mai ales când vremea caldă va permite ca lucrările să fie tot mai ample pe aceste şantiere.
Pentru stabilirea indicatorului mediu de expunere al populaţiei la scară naţională, se fac determinări ale concentrțiilor medii anuale pe 3 ani calendaristici consecutivi. Astfel IME pentru anul 2020 este concentrația medie pe 3 ani consecutivi, pe toate punctele de prelevare pentru anii 2018, 2019 și 2020.
Legea 104/2011 stabileşte o valoare limită anuală de 20 µg/mc, media la Botoşani fiind în prezent de 18-19 µg/mc.
