Lefuri de şefi crescute pe seama proiectelor europene

Conducerea Consiliului Județean (CJ) Botoșani își rotunjește veniturile prin intermediul proiectelor finanțate din fonduri europene. Nu direct, ci prin intermediul angajaților. Deși au salariile cele mai mari din județ, iar numărul proiectelor europene este infim față de alte județe, șefii CJ primesc câte o majorare lunară brută de 25% din indemnizație, doar pentru că semnează niște hârtii.

Astfel, preşedintele CJ, Doina Federovici, care are o indemnizație brută lunară de 18.720 de lei, mai primește o majorare lunară de 25% pentru fonduri europene, adică încă 4.680 de lei brut. Prin urmare, salariul brut lunar al președintelui CJ se ridică la 23.400 de lei, ceea ce înseamnă aproape 4.700 de euro. Este drept, din această sumă se scad asigurările sociale și impozitul pe venit, dar chiar și așa salariul net lunar ar depăși 13.000 de lei, adică peste 2.700 de euro.

Spor şi pentru vicepreşedinţii CJ

La rândul lor, cei doi vicepreşedinţi, Dorin Birta şi Bogdan Dăscălescu, au un salariu de bază de 16.640 de lei, la care se adaugă un spor de 25% pentru fonduri europene. Dar nu este vorba de un spor primit de la alte proiecte finanțate din fonduri europene decât cele luate în cazul Doinei Federovici, ci fix aceleași. Cumulând cele două sume, rezultă că fiecare vicepreședinte CJ beneficiază de un venit mediu brut lunar de 20.800 de lei, ceea ce înseamnă un salariu net de aproape 12.000 de lei.

„Suplimentul” la salariu vine în baza Legii cadru 153 din 2017 pentru că, până în urmă cu patru ani, Guvernul PSD a introdus, prin legea salarizării, un spor pentru toţi demnitarii din administraţia locală. Astfel, cei care au un singur proiect european primesc 15% în plus la salariu, cei cu două proiecte 20%, iar cei cu trei proiecte sau mai multe pot primi o majorare lunară de 25%.

„Eu pot să zic că am «moștenit» aceste drepturi”

Contactat de reporterii „Monitorul”, președintele CJ Botoșani, Doina Federovici, a recunoscut că nu figurează ca manager de proiect în niciunul dintre proiectele implementate de instituție, însă a dat vina pe prevederile legale. „Eu pot să zic că am «moștenit» aceste drepturi, pentru că și fostul președinte al CJ a beneficiat de acest spor. În plus, la controalele anterioare Curtea de Conturi a verificat legalitatea și nu a imputat nicio sumă. Prin urmare, majorarea este legală”, a spus Doina Federovici, care a adăugat că, prin prisma actelor normative care reglementează achizițiile publice şi accesarea fondurilor europene, semnează aproape zilnic tot felul de documente privind implementarea proiectelor europene.

„Vreau să vă spun că toți președinții CJ din țară beneficiază de această majorare. În plus, acest drept este reglementat prin lege”, a adăugat Doina Federovici.

Județul este codaș la absorbția de fonduri europene

Este drept, în legea cadru 153 se menționează că „indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile se majorează cu până la 25%”. Procentele se acordă de la data implementării contractului și se acordă numai pe perioada de execuție, însă banii care ajung la șefii CJ nu provin direct din fondurile europene atrase, ci din banii strânși la bugetul instituției din taxele plătite de botoșăneni.

Și, cu toate că aceste sporuri sunt acordate la valoarea maximă, județul este codaș la absorbția de fonduri europene. Vara aceasta, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat o hartă a investițiilor din bani europeni pentru exercițiul financiar 2013-2020. Harta se referă la finanțări din fonduri europene până la 31 martie 2021, iar Botoșani figura printre ultimele județe ale țării la atragerea de fonduri europene. Practic, numai șapte județe au atras mai puțini bani europeni ca Botoșani, Suceava figurând cu o absorbție de fonduri europene de două ori mai mare.

În județ, erau înregistrate 97 de contracte, în valoare de 1.407.017.254 lei, dar cifra includea și contractele încheiate de firmele private. Cele mai multe proiecte, pe diverse axe de finanțare, erau la Primăria Botoșani, aproape 20, municipiul Dorohoi (10), orașul Flămânzi cinci, iar CJ figura tot cu cinci. În schimb, pe listă mai apăreau proiecte finanțate și de entități din subordinea CJ, cum ar fi Nova Apaserv, direcția de asistență socială sau Spitalul Județean. La CJ era menționat drumul strategic, modernizarea secției UPU a Spitalului Județean sau reabilitarea Muzeului Județean. Cert este că, indiferent de numărul finanțărilor europene, greul implementării proiectelor nu este dus de demnitari, ci de către funcţionarii care fac parte din echipele de implementare.

 

Deja ai votat!