O mie de botoşăneni ucişi de coronavirus

♦ Pandemia a marcat ieri la Botoşani cea mai tragică bornă, cea a vieţilor curmate, care a trecut de o mie.

Judeţul Botoşani a depăşit ieri o bornă sumbră a deceselor cauzate de infecţia cu noul coronavirus. De la începutul pandemiei, din martie 2020, şi până ieri, 1.003 botoşăneni au pierdut lupta cu această boală. Asta înseamnă 5% din numărul total de persoane care s-au infectat cu SARS-CoV-2. Dacă e mult sau puţin, asta pot spune cei care susţin, tot mai agresiv, că boala nu există, sau familiile celor care au decedat. Cert este că 1.003 botoşăneni au murit din cauza unei afecţiuni care până în martie 2020 nu exista, iar în unele familii s-a înregistrat mai mult de un deces din cauza Covid.

Victime de la 18 la 99 de ani

Pe lista neagră a acestei boli se regăsesc persoane de la 18 până la 99 de ani. Cei mai afectaţi au fost cei cu vârste între 65 şi 84 de ani. Nu mai puţin de 631 de botoşăneni din această grupă de vârstă au pierdut lupta cu boala. Asta nu înseamnă că această afecţiune nu a ocolit şi tinerii. 58 de botoşăneni cu vârsta de până în 49 de ani au decedat în acest interval de timp. Marea majoritate, conform statisticilor, în valul patru al pandemiei, care este şi cel mai agresiv.

Îngenunchiaţi de valul patru

De altfel, un sfert din aceste decese la nivel judeţean au fost înregistrate în această lună şi jumătate de la debutul valului patru. Este cea mai sumbră perioadă din pandemie, în care medicii au fost depăşiţi de numărul şi de gravitatea cazurilor care au ajuns la spital. „Suntem disperaţi. Se moare pe capete. Trebuie să ne ajutăm noi, pentru că altfel nu vine nici dracu să ne ajute”, a descris situaţia cumplită în care se află sistemul sanitar medicul primar chirurg Iulian Preda, cel care coordonează măsurile anti Covid în spitalele din Botoșani.

Tribut plătit lipsei de educaţie şi dezinformării

Printre cauze, medicii au enumerat, în primul rând, dezinformarea despre vaccin și dezinteresul botoșănenilor legat de această boală. Lipsa de educaţie sanitară îi face pe foarte mulţi, chiar tineri, să ajungă la spital când totul e deja prea târziu. „Pacienții, fiind tineri, nu mai dau importanță atât de mare simptomelor, iar momentul în care ei se simt rău este deja un moment tardiv în evoluția bolii. Ajung târziu la spital şi de aici evoluția nefavorabilă a stării lor de sănătate”, a precizat medicul primar Claudia Malancea, şeful secţiei ATI din cadrul SJU.

Potrivit medicilor, deşi suntem în al patrulea val, autorităţile au părut a fi luate prin surprindere mai mult ca oricând. Pe lângă începerea sezonului rece, care aduce cu el şi o slăbire a sistemului imunitar şi implicit o înmulţire a afecţiunilor respiratorii, virusul s-a dovedit a fi şi mai agresiv, dar şi mai contagios faţă de episoadele anterioare. Dacă în lunile de vară puteam vorbi în medie de unu-două cazuri de Covid zilnic, acum media a fost de 129 de cazuri la fiecare 24 de ore. Pe data de 4 octombrie s-au înregistrat 219 cazuri în doar 24 de ore. Cele mai puţine cazuri au fost înregistrate în iulie-iulie, când au fost doar 27 de bolnavi, 12 dintre zile având zero cazuri.

Zile cu câte 12 decese

Cele mai îndoliate zile au fost pe 2 şi 14 octombrie, când au fost raportate câte 12 decese în fiecare zi, după care pe 18 şi 20 câte 11 decese zilnic. Practic, în perioada 14-21 octombrie au murit nu mai puţin de 71 de persoane. Nu mai puţin de 75 dintre cei 261 de decedaţi din perioada 1 septembrie-22 octombrie 2021 au fost din municipiul Botoşani.

Tot mai des, medicii spun că lipsa de încredere în vaccin şi refuzul a zeci de mii de oameni să se vaccineze au condus la această stare de medicină de dezastru, în care pacienţii abia mai pot fi trataţi normal din cauza afluxului foarte mare de cazuri zilnice. „Acum este o filozofie simplă: se moare pe capete. Scapă cine poate și este filozofia primul plecat, ultimul venit. Se eliberează un loc ca să-l ocupe celălalt. Acesta este marele adevăr despre medicina românească și mai ales despre medicina din Botoșani acum. Eu nu am spus că vaccinarea este un tratament, dar este o soluție în bătălia cu această boală blestemată. Și poate nu se realizează: noi trăim acum un război biologic. Dacă nu vom colabora drept și loial între noi, o să se ducă dracului tot sistemul și o să se moară pe capete”, a mai spus medicul primar chirurg Iulian Preda.

Catastrofă şi în statistici

Catastrofa demografică adusă la Botoşani de pandemie reiese şi din comparaţia cu alte evenimente tragice. Astfel, cu cele 1.003 decese înregistrate în judeţ din cauza Covid-19 e ca şi cum la Botoşani s-ar fi înregistrat aproape toate decesele Revoluţiei din Decembrie 1989, în număr de 1.166, sau ar fi avut loc, în fiecare lună, câte o tragedie similară cu cea de la Colectiv, unde au murit 64 de persoane. Sau două treimi dintre toate victimele făcute de cutremurul devastator din anul 1977 la nivel naţional, în număr de 1.570 de decese.

Morga nu mai face faţă

Deşi mulţi acuză şi nu cred în această boală, în existenţa şi mai ales în efectele ei devastatoare asupra organismului, capacitatea de la morga Spitalului Judeţean este, de câteva săptămâni, depăşită.

Din cauza numărului mare de decese, Spitalul Judeţean de Urgență “Mavromati” se confruntă cu o situaţie fără precedent. Astfel, săptămâna trecută, 23 de morţi erau înghesuiţi într-un spaţiu destinat pentru nouă. Cadavrele care nu mai aveau loc în frigidere erau depuse pe mese speciale sau chiar pe tărgi, până la revendicarea de familii. „Acum, din cauza acestei pandemii, numărul de decese a crescut foarte mult şi se întâmplă şi astfel de situaţii. Noi încercăm, pe cât posibil, să respectăm demnitatea persoanei decedate şi cadavrele sunt depozitate în condiţii decente”, a spus economista Doina Caba, managerul SJU Mavromati.

Conducerea spitalului spune că se încearcă identificarea unui spaţiu în care să poată fi adusă o unitate frigorifică mai mare pentru depozitarea mai multor cadavre şi astfel să se extindă capacitatea morgii, care este, de altfel, cea mai mare din judeţ.

Morminte săpate cu excavatorul

Numărul mare de decese îngreunează extrem de mult şi munca groparilor din cimitire. La un moment dat, conducerea Serviciului Public de Administrare Pieţe, Obor şi Cimitire (SPAPOC) a decis să închirieze un excavator care să sape gropi pentru că, efectiv, groparii nu au mai făcut faţă valului de înhumări.

„Pe 12 octombrie au fost 14 înhumări. Am închiriat un excavator. A fost o situaţie de forţă majoră, deoarece trebuiau săpate şapte gropi. Celelalte familii aveau deja locuri concesionate”, a declarat Marinela Vieru, directorul SPAPOC. Oficialul a adăugat că nu poate să prevadă ce se va întâmpla în zilele următoare.

Dacă înainte de această criză sanitară, în municipiul reşedinţă de judeţ erau cinci-şase înhumări pe zi, în ultimele zile numărul acestora a trecut de zece. Datele centralizate arată că, la nivelul municipiului Botoşani, în fiecare lună, erau aproximativ 50 de decese, însă numărul acestora s-a dublat. SPAPOC are zece gropari, care sunt repartizaţi pe cele două cimitire, în funcţie de numărul înhumărilor.

Cifre de coşmar la decese în toată ţara

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat ieri că, potrivit datelor existente la ora 10.00, la nivel naţional, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat peste 16.000 de cazuri noi de Covid-19 şi au fost raportate 523 de decese, din care 12 din perioada anterioară.

481 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 13 pacienţi decedaţi nu au înregistrat comorbidităţi, iar pentru 29 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

Din totalul de 523 pacienţi decedaţi, 469 erau nevaccinaţi şi 54 vaccinaţi. Cei 54 de pacienţi decedaţi vaccinaţi aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 de ani şi peste 80 de ani. 53 dintre pacienţii decedaţi vaccinaţi prezentau comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi.

România ocupă un nefericit loc unu în lume la decesele de Covid raportate la numărul populaţiei.

 

Deja ai votat!