Pacienţi distruşi cu antibiotice în exces

♦ Un medic botoşănean a fost reclamat la minister că era să ucidă un pacient, îndopându-l cu antibiotice de care nu avea nevoie, iar controalele arată că situaţia nu e singulară.

Faptul că de multe ori pacienţii sunt pur şi simplu „îndopaţi” cu antibiotice, este din ce în ce mai cunoscut, dar şi blamat în lumea medicală. Un control punctual efectuat de către inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Botoşani la cea mai mare unitate sanitară din judeţ a scos la iveală o realitate de mulţi ştiută, dar nu tot timpul luată în seamă. De multe ori pacienţii internaţi în Spitalul Judeţean (SJU) „Mavromati”, dar nu numai, primesc prea multe antibiotice în tratament, iar uneori prea puternice. De cele mai multe ori astfel de lucruri le fac mai mult rău, decât bine. Dacă nu imediat, pe termen lung cu siguranţă. „Un medic poate să îi prescrie pacientului lui un antibiotic foarte puternic din prima. Asta îl vindecă, într-adevăr, dar automat îi şi creează acelui pacient şi rezistenţă la antibiotice puternice. Data următoare poate organismul lui nu va mai răspunde la acel antibiotic şi va trebui unul şi mai puternic. Iar dacă începem cu cele mai puternice, ce facem? Se creează o rezistenţă a organismului şi nu îl mai putem vindeca. Dai să vindeci ceva şi strici altceva”, a spus un medic din cadrul Spitalului Judeţean.

Reclamaţie direct la Ministerul Sănătăţii

Concret, controlul DSP a venit în urma unei reclamaţii venite din partea rudei unei paciente internată în Spitalul Judeţean. Femeia a scris direct către Ministerul Sănătăţii, reclamând, printre altele, faptul că mama ei a fost internată în spital din cauza Covid-19, dar a primit în tratament şi un antibiotic puternic, deşi din analize nu reieşea că ar fi avut nevoie de un antibiotic. După perioada de tratament împotriva Covid-19, femeia a început să se simtă mai rău, însă din alte motive. În timpul internării a contactat bacteria Clostridium dificile, iar familia a reclamat tocmai acest fapt, ca pe o infecţie nosocomială. „Este inacceptabilă înrăutăţirea stării pacientei din alte cauze decât cea pentru care a fost internată”, se arată în sesizarea trimisă către Ministerul Sănătăţii. O adresă venită de la Bucureşti a cerut lămuriri, iar o echipă de control din partea DSP a verificat acest aspect.

Antibioticele „de salvare” sunt foarte scumpe

Inspectorii sanitari au stabilit în urma analizelor şi fişelor de observaţie că tocmai faptul că pacienta a primit un antibiotic puternic a favorizat apariţia bacteriei respective. Ulterior i s-au mai administrat alte două antibiotice, de clasă inferioară, fără rezultat. Din acest motiv, a fost nevoie ca medicii să treacă la antibiotice şi mai puternice, pentru a scăpa de bacterie, fiind administrat un antibiotic de ultimă generaţie, pus în categoria antibioticelor de salvare. Extrem de scump, dar şi puternic, acest antibiotic a reuşit să „repare” ce au stricat celelalte antibiotice. „Este o practică destul de uzată în spital. Mulţi medici prescriu un antibiotic tocmai ca măsură de siguranţă, ca bolnavul să nu ia vreo infecţie în timpul internării. Dar pe viitor pacientul poate dezvolta o infecţie rezistentă la cele mai puternice antibiotice”, a explicat un alt medic din cadrul SJU.

Reprezentanţii DSP au întocmit ulterior un raport pe care l-au înaintat şi către Ministerul Sănătăţii. „Acest control a fost unul punctual, în baza unei reclamaţii venite de la rudele unui pacient. A fost sancţionat medicul curant şi s-au trasat o serie de recomandări către unitatea sanitară”, a precizat medicul Monica Adăscăliţei. Directorul general al DSP Botoşani.

Protocoale revizuite

Cazul nu este unul singular, iar măsurile luate de către consiliul medical al SJU a confirmat tocmai acest lucru. Medicul epidemiolog, împreună cu directorul medical şi cu medicul infecţionist şef al unităţii sanitare au creat protocoale şi clasificări ale antibioticelor, care vor fi „de supraveghere”, „de rezervă”, „normale” sau „de salvare”. „În urma controlului de la DSP s-au revizuit protocoalele privind politica de administrare a antibioticelor, s-a actualizat lista antibioticelor esențiale și de rezervă. Nu pornesc de la premisa că medicul este rău intenționat, ci doar că administrarea antibioticelor trebuie documentată în foaie de observație clinică generală în concordanţă cu starea clinică, paraclinică și particularitățile fiecărui pacient, pentru a evita apariția de noi mecanisme de rezistenţă microbiană, inclusiv al mutirezistenţei”, a precizat economista Doina Cabă, managerul SJU Mavromati.

De altfel, chiar ministerul Sănătăţii a lansat, la finele anului 2016, o campanie la nivel naţional, legată de utilizarea exagerată a antibioticelor. Denumită „Nu antibiotice la întâmplare”, aceasta are ca scop să promoveze utilizarea adecvată a antibioticelor prin informarea medicilor şi a publicului nespecialist privind riscul reprezentat de folosirea excesivă şi eronată a acestora.

Bacterie periculoasă

Clostridium Dificile a devenit atât de răspândită, încât medicii estimează că, în fiecare an, peste 12.000 pacienţi se infectează în spitale cu acest germen care se dezvoltă acolo unde celelalte bacterii, omorâte de antibiotice, dispar. Provoacă probleme digestive şi decesul apare la 10 pacienţi infectaţi dintr-o sută.

Sistem cu totul diferit în străinătate

Ca o paralelă, mulți dintre românii care sunt în Anglia se plâng de ceea ce percep ei ca superficialitate a sistemului englezesc de sănătate și de faptul că nu primesc aproape niciodată antibiotice de la medicii de familie. Şi nici chiar în spital. Iar ca să cumpere la liber în farmacii, cum încă se mai întâmplă la noi, este imposibil. „Paracetamol şi ceaiuri calde, atât recomandă doctorul în Anglia! În facultate, un medic mai în vârstă mi-a spus, «dacă vrei să fii văzut ca un medic bun, fiecare pacient trebuie să plece de la tine cu o rețetă», a spus un medic botoşănean plecat în Anglia.

 

Deja ai votat!