Situaţie de urgenţă cu gunoiul judeţului (video)

Problemele înregistrate la Centrul de Management Integrat a Deșeurilor (CMID) Stăuceni s-au transformat într-o situație de urgență pentru autoritățile locale. La solicitarea Consiliului Județean, prefectul județului, Dan Nechifor, a convocat ieri o ședință extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), în care au fost supuse spre analiză mai multe măsuri pentru punerea în siguranță și consolidarea depozitului de deșeuri.

Asta după ce o serie de tasări și alunecări de teren au pus în pericol stabilitatea digului de protecție a celulei de depozitare, cu posibilitatea declanșării unui accident ecologic prin deversarea în pânza freatică şi în pârâul Burla a unei cantităţi de peste 10.000 de metri cubi de levigat.

Măsurile propuse au fost incluse într-un proiect de hotărâre CJSU, în baza unor propuneri făcute de grupurile de suport tehnic, care au analizat situația. În document se menționează că, odată cu adoptarea hotărârii, va fi declanșată situația de urgență, care presupune intervenția operativă a tuturor factorilor pentru limitarea efectelor negative a unui potențial pericol ecologic.

Cantitate uriaşă de levigat

Potrivit proiectului de hotărâre, cei de la Consiliul Județean (CJ), care sunt proprietarii depozitului, în comun cu operatorul, respectiv Diasil Service SRL, firma care administrează depozitul, trebuie să realizeze în regim de urgență lucrările pentru consolidarea digului, însă în conformitate cu prevederile contractuale, cu normele de mediu și cu planul de intervenție convenit în momentul obținerii autorizației integrate de mediu.

Acest lucru presupune extragerea levigatului din depozit și tratarea acestuia într-o stație de epurare, obținerea avizelor și autorizațiilor de construire pentru consolidarea digului, realizarea lucrărilor de consolidare în regim de urgență și punerea în funcțiune a instalației de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Punerea în exploatare a echipamentelor suplimentare se poate face însă numai după obținerea avizului de la Agenția pentru Protecția Mediului și parcurgerea tuturor pașilor legali pentru obținerea autorizației integrate de mediu revizuite.

Răgaz cerut de vicepreşedintele CJ

Proiectul de hotărâre a generat reacția vicepreședintelui CJ, Dorin Birta, care a solicitat un răgaz de 24 de ore pentru redactarea unor eventuale amendamente la hotărârea CJSU, scopul fiind găsirea unei soluții de tratare a levigatului cu costuri cât mai mici. Din acest motiv, la ședința CJSU a participat inclusiv secretarul CJ, Stelică Bejinariu.

Practic, potrivit contractului privind administrarea depozitului convenit între CJ și Diasil, costurile pentru aceste operațiuni de extragere și tratare a levigatului suplimentar ar trebui suportate de către CJ. Din acest motiv, în una dintre variantele propuse de CJ figurează tratarea levigatului direct în depozit, prin punerea în funcțiune a unor echipamente suplimentare, măsură care este respinsă de Agenția de Protecție a Mediului (APM) din mai multe motive.

Doar o treime din levigat poate fi epurat

Potrivit APM, echipamentele de osmoză inversă cu care insistă CJ au un randament de numai 30%. Asta înseamnă că numai o treime din levigat este epurat, în timp ce restul de două treimi se întoarce în depozit.

Prin urmare, chiar dacă s-ar trata zilnic 200 de metri cubi de levigat, doar o treime poate fi deversat în canalizare, iar restul, de aproape 130 de metri cubi se adaugă la levigatul rămas, dar și la cantitatea zilnică de levigat care ajunge în depozit. Prin urmare, nu ar exista nici timpul fizic necesar pentru tratarea în depozit. În plus, există riscul ca depozitul să se transforme într-o mlaștină, din cauza nămolului rezultat în urma tratării levigatului. Astfel, în opinia celor de la APM, singura soluție optimă rămâne extragerea levigatului din depozit și tratarea acestuia într-o stație de epurare orășenească, în speță cea administrată de operatorul de apă Nova Apaserv.

Doar că acest lucru presupune acordul operatorului de apă și desemnarea unor puncte de deversare în canalizare, cu respectarea unor grade de diluție așa încât concentrația de levigat deversată să nu afecteze buna funcționare a stației de epurare administrată de Nova Apaserv. Această soluție se regăsește de altfel și în planul de intervenție în situații de urgență convenit de CJ și Diasil în momentul obținerii autorizației integrate de mediu, soluție care însă nu mai pare să fie îmbrățișată acum de reprezentanții CJ.

„Cine a greșit va răspunde”

„Am rugămintea să facem front comun pentru a rezolva această situație, nu să ne punem piedici. Noi suntem dispuși să facem tot ce este necesar și am alocat inclusiv sumele de bani necesare”, a spus Dorin Birta, care crede că APM ar trebui să preia administrarea acestei situații de urgență prin stabilirea unui program de conformare pentru CJ și Diasil pentru o perioadă de șase luni, interval în care ar urma să fie realizate toate măsurile convenite în CJSU.

„Problema de acolo nu am creat-o eu, nici dumneavoastră, nici Garda de Mediu. Vine de unde vine și noi trebuie să rezolvăm o situație de urgență. Nu cred că are rost să discutăm cine a creat-o, pentru că cei responsabili vor răspunde. Nu vor rămâne lucrurile așa, iar cine a greșit va răspunde”, a completat Dorin Birta, care a mers în continuare pe ideea că, în loc ca CJ să plătească pentru extragerea levigatului aproape două milioane de euro (n.r. – costul tratării unui metru cub de levigat în altă parte fiind de aproape 700 de lei), mai degrabă se investesc 500-600.000 de euro în echipamente suplimentare de tratare a levigatului.

Probleme uriaşe pornite de la nerespectarea contractului

Depozitul de deșeuri de la Stăuceni a fost realizat cu fonduri europene și presupunea tocmai respectarea tuturor normelor de mediu. Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani, costând peste 143 de milioane de lei, adică aproape 11 milioane de euro, aici fiind incluse și costurile pentru închiderea fostelor platforme de gunoi neecologice. Cu toate acestea, în 2019, după numai trei ani de la punerea în funcțiune, în zona de colectare a deșeurilor de plastic a izbucnit un incendiu masiv, pompierii având nevoie de două zile pentru a-l stinge. Focul ar fi izbucnit, potrivit pompierilor, din cauza autoaprinderii materialelor depozitate acolo, pe fondul inexistenței instalației de captare a gazului.

Verificările făcute atunci au scos la iveală că operatorul ar fi început depozitarea deșeurilor din colțul opus față de cum fusese menționat în regulamentul de administrare a depozitului. Din acest motiv, apa pluvială rezultată în urma ploilor, care în mod normal trebuia dirijată printr-o serie de by-pass-uri direct în canalizare, a ajuns să se adune în depozit împreună cu levigatul din deșeuri.

Măsuri trasate de Garda de Mediu anul trecut

Pentru a se evita montarea unei instalații de captare a gazelor, care era obligatorie la o anumită înălțime, operatorul ar fi întins deșeurile pe toată suprafața depozitului. Încă de atunci, cei de la Mediu au trasat o serie de măsuri pentru intrarea în legalitate.

Anul trecut, pentru a monta instalația de gaz, angajații depozitului au fost nevoiți să împingă deșeurile în zonele în care băltea apa pluvială, iar aceasta a revărsat. Astfel, din corpul depozitului a început să se scurgă levigat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale și prin intermediul unui colector din beton, în sistemul de descărcare în trepte, către canalul de desecare cu evacuare finală al SGA în pârâul Burla.

În noiembrie 2020 a urmat o nouă verificare, de data aceasta de la Comisariatul General al Gărzii de Mediu, când s-au trasat noi măsuri de intrare în legalitate, încă de atunci punându-se problema cantității prea mari de levigat din depozit. Doar că, în loc să dispună extragerea lui de pe atunci, CJ a preferat să cumpere o serie de instalații, printre care și stația de osmoză inversă, în ciuda randamentului scăzut al acestora (n.r. – ele sunt eficiente în depozitele uscate, unde concentrația maximă de levigat este 10% din deșeuri). Doar că cei de la Mediu le-au atras atenția că pentru punerea în funcțiune a acestora trebuie revizuită inclusiv autorizația de mediu integrată, lucru cu care CJ nu a fost de acord.

Fisuri într-unul dintre diguri 

Problemele cu levigatul s-au suprapus însă pe o altă situație mult mai gravă. Astfel, din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime, digul estic al celulei de depozitare a suferit o serie de tasări și fisuri care ar putea duce la iminența unor deversări necontrolate de levigat și implicit la contaminarea apelor subterane și de suprafață cu levigat. Situația a fost descoperită cu ocazia unor lucrări de monitorizare și ajuns inclusiv în atenția Gărzii de Mediu, care a dispus luarea unor măsuri urgente pentru evitarea unui accident ecologic.

Era martie 2021, iar CJ a solicitat o expertiză tehnică. Întrucât informațiile nu erau clare, a fost efectuată o contraexpertiză de la un profesor universitar de la Iași, care a cerut un termen de șase luni, interval în care au fost efectuate o serie de măsurători specifice, concluzia fiind că se impune consolidarea de urgență, întrucât digul nu ar fi fost realizat dintr-un pământ stabil. Problema este că lucrările de consolidare nu pot fi efectuate decât după extragerea cantității suplimentare de levigat din corpul depozitului, iar întârzierea consolidării poate duce la înclinarea sau deplasarea celulei, cu riscul ca levigatul să ajungă în pânza freatică şi automat în toate acumulările de apă din zonă.

CJ a alocat și banii necesari realizării lucrărilor de consolidare, inclusiv în suplimentarea instalațiilor de tratare, dar cei de la Mediu insistă că problema a fost generată de exploatarea necorespunzătoare a depozitului de la bun început și că singura soluție de ieșire din criză o reprezintă extragerea levigatului.

 

Deja ai votat!