Pericol ecologic la groapa de gunoi

♦ Gunoiul judeţului o ia la vale cu tot cu groapa uriaşă în care e depozitat şi riscă să ducă la un accident ecologic major.
♦ Cel mai mare pericol este ca alunecările de teren să antreneze levigatul şi să contamineze apele subterane și de suprafață

Depozitul de deșeuri de la Stăuceni o ia la vale. Din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime, digul estic al celulei a suferit o serie de tasări și fisuri care ar putea duce la iminența unor deversări necontrolate de levigat și implicit la contaminarea apelor subterane și de suprafață cu levigat. Situația a fost descoperită cu ocazia unor lucrări de monitorizare și a ajuns inclusiv în atenția Gărzii de Mediu, care a dispus luarea unor măsuri urgente pentru evitarea unui accident ecologic. Riscul este major, iar în situația în care lucrările nu vor fi efectuate, depozitul de la Stăuceni riscă să fie închis.

 Bani ar fi

Potrivit unor informații oficiale, eroziunile s-ar fi manifestat la o adâncime de 11 și respectiv 15 metri, după apariția unor izvoare subterane de apă în zona adiacentă, din cauza precipitațiilor abundente care au căzut în ultimii ani în zona Victoria-Stăuceni, cu scurgeri de pe versanții din apropiere. În urma acestor probleme, reprezentanții Consiliului Județean (CJ) au solicitat o expertiză, care a confirmat eroziunea, și s-a dispus adoptarea unor măsuri cu caracter pro-activ în perioada pre-dezastru, pentru evitarea deversărilor. Din acest motiv, CJ a decis în ședința extraordinară de ieri alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă, destinat întreţinerii, înlocuirii şi dezvoltării (FIID), constituit încă de la înființarea Centrului Integrat de Management al Deșeurilor Stăuceni, conform normelor europene.

La această dată, în contul FIID ar exista 20.850.460,78 lei, adică 4.213.405,97 euro, iar pentru anul viitor se previzionează o sumă de 5.480.656,69 euro, iar suma estimată pentru lucrările de intervenție pentru repararea digului estic, a platformei stației de tratare levigat și a digului nordic este de 450.000 euro. La final, însă, banii ar putea fi decontați de Administrația Fondului pentru Mediu, din fondul specific de garanție financiară de mediu.

Situaţia putea fi anticipată

Problemele puteau fi oarecum anticipate, dacă se ținea cont de faptul că încă de la proiectare s-a optat pentru un dig format din pământ, fără vreun fel de armătură. „Depozitul a fost finalizat în 2013, iar de atunci au trecut opt ani. Între timp, celula a fost umplută în proporție de 45-50% și, prin urmare, tasările de teren care au apărut în dig sunt normale. În schimb, alunecările de teren în adâncime au fost cauzate de izvoarele subterane care nu existau în momentul realizării studiului și care au apărut în ultimii ani, ca urmare a ploilor abundente și a scurgerilor de pe versanți.

Izvoarele care au fost depistate în timpul studiului au fost drenate de la bun început, dar cele care au apărut se scurg pe sub cuva depozitului și afectează digul”, a explicat Iulian Mincu, directorul executiv al Direcției de Servicii Publice din cadrul CJ.

Din cauza acestor eroziuni, urmează să fie realizată o documentaţie de avizare privind lucrările de intervenţie, după care va fi nevoie de realizarea unui proiect, avizarea și autorizarea lucrărilor, execuția acestora cu tot cu asistență tehnică și dirigentare, suma necesară estimată fiind de 450.000 de euro. Potrivit reprezentanților CJ, ar fi nevoie de realizarea unei armături din beton, care să stabilizeze terenul și să consolideze digul astfel încât eroziunea să nu pună în pericol celula de depozitare.

 Disfuncţionalităţi şi cu tratarea levigatului

Problemele s-au suprapus cumva și pe începutul celei de a doua etape a Centrului Integrat de Management al Deșeurilor Stăuceni. Asta pentru că, potrivit proiectului, în momentul în care celula 1 va fi umplută în proporție de 75%, ar trebui să fie finalizată celula 2, care ar trebui construită în imediata vecinătate. În plus, cei care administrează depozitul s-au trezit cu o altă problemă. Proiectul inițial a fost realizat de o firmă din Germania, care a estimat o cantitate mai mică de levigat. Astfel, conform normativelor europene, în depozite intră o cantitate mai mare de deșeuri uscate. Din acest motiv, stația de tratate a levigatului a fost dimensionată la maxim 50 de metri cubi pe zi. Cum la noi nu se sortează gunoiul ca în Germania, iar deșeurile intră în depozit cu substanțe lichide, cantitatea de levigat este mult mai mare. Așa se face că în momentul de față este nevoie de o stație de tratare cu o capacitate de până la 200 de metri cubi pe zi.

Adunând și lucrările programate, cum ar fi reabilitarea și modernizarea stației de transfer deșeuri Dorohoi, dar și cele apărute ca urmare a tasării terenului și pentru mărirea stației de tratare a levigatului, reabilitarea, extinderea și modernizarea sistemului de gestionare a apelor uzate și pluviale, CJ ar trebui să aloce anul acesta și anul viitor circa 3,9 milioane de euro. Banii sunt în FIID, doar că, potrivit regulamentelor europene, CJ trebuie să dețină permanent în contul FIID cel puțin 1,5 milioane de euro pentru buna gestionare a CMID Stăuceni.

Depozit bântuit de probleme

Depozitul de la Stăuceni a fost făcut cu fonduri europene. Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani, costând peste 143 de milioane de lei. Capacitatea depozitului este de trei milioane de tone de deșeuri. În urmă cu doi ani, în zona de colectare a deșeurilor de plastic, la Stăuceni a izbucnit un incendiu masiv, pompierii având nevoie de două zile pentru a-l stinge. Focul a afectat o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi şi o cantitate de deşeuri de aproximativ 8.000 de metri cubi, iar cauza avansată de pompieri a fost autoaprinderea materialelor depozitate acolo, din cauza inexistenței instalației de captare a gazului. Atunci, administratorului depozitului i s-a trasat măsura de a monta instalația de captare de gaz, mai ales că pe anumite zone din groapă se atinsese de mult înălțimea care impunea acest lucru prin proiect.

Anul trecut, pentru a monta instalația de gaz, angajații depozitului au fost nevoiți să împingă deșeurile în zonele în care băltea apa pluvială, iar aceasta a revărsat. Astfel, din corpul depozitului a început să se scurgă levigat direct în rigola perimetrală de colectare a apelor pluviale și prin intermediul unui colector din beton, în sistemul de descărcare în trepte, către canalul de desecare cu evacuare finală al SGA în pârâul Burla.

Apa murdară a ajuns până la Sulițoaia, în coada acumulării Dracșani, în zona cu stuf. La avertizarea comisarilor de mediu, administratorul a blocat cursul de apă.

 

 

Deja ai votat!